Fișă de recapitulare - Geografie

Fișă de recapitulare - Geografie, academos.online/fise/geografie/

Capitolele urmează ordinea programei (A, B, C). Altitudinile și lungimile sunt valorile din manuale și din subiectele oficiale; statisticile au sursa și anul precizate.

A1. Spațiul românesc și spațiul european

Frontierele României (≈ 3.150 km): Ucraina ≈ 649 km, Republica Moldova ≈ 681 km (pe Prut), Bulgaria ≈ 631 km (mai ales pe Dunăre), Serbia ≈ 546 km, Ungaria ≈ 448 km, frontiera maritimă ≈ 194 km. Litoralul românesc are ≈ 245 km, de la brațul Musura la Vama Veche.

A2. Elemente fizico-geografice ale Europei și ale României

Relieful

• Orogeneza caledonică (cea mai veche): Munții Scandinaviei (Galdhøpiggen 2.469 m), Munții Grampian (Ben Nevis 1.345 m).
• Orogeneza hercinică: Ural (Narodnaia 1.895 m), Masivul Central Francez, Vosgi, Pădurea Neagră, Masivul Boemiei, Ardeni, Meseta; în România: Munții Măcinului.
• Orogeneza alpină (cea mai nouă): Alpi (Mont Blanc 4.807 m), Caucaz (Elbrus 5.642 m), Pirinei (Aneto 3.404 m), Sierra Nevada (Mulhacén 3.479 m), Carpați (Gerlach 2.655 m), Apenini, Alpii Dinarici, Balcani, Pind.
• Câmpii: Est-Europeană (cea mai întinsă), Germano-Polonă, Panonică, a Padului, Română, Bazinul Parizian; altitudinea minimă: țărmul Mării Caspice (-28 m).
• Vulcani: Etna, Vezuviu, Stromboli (Italia), Hekla (Islanda), Teide (Canare, 3.715 m); relief glaciar: fiorduri (Norvegia), lacuri (Finlanda).
• Peninsule: Scandinavă, Iutlanda, Iberică, Italică, Balcanică; insule: Marea Britanie, Irlanda, Islanda, Sicilia, Sardinia, Corsica, Creta.

România: munți ≈ 31%, dealuri și podișuri ≈ 36%, câmpii ≈ 33%, dispuse concentric în jurul Depresiunii colinare a Transilvaniei; maxim: Vârful Moldoveanu 2.544 m (Munții Făgăraș).

Clima

• Europa: temperat-oceanică (vest; ierni blânde, precipitații tot anul), temperat-continentală (centru și est; amplitudini termice mari), mediteraneeană (sud; veri secetoase, ierni ploioase), subpolară și polară (nord), de munte; factori: latitudinea, vânturile de vest, anticiclonii Azorelor și Siberian, ciclonul Islandez, relieful, Curentul Golfului.
• România, climă temperat-continentală de tranziție, cu influențe oceanice (V), submediteraneene (SV), excesiv-continentale (E), pontice (litoral) și baltice (N).
• Temperatura medie anuală: peste 11°C în sud, 8-10°C în dealuri și podișuri, sub 0°C pe culmi (Vârful Omu: -2,6°C); extreme: +44,5°C la Ion Sion, Brăila (10 august 1951) și -38,5°C la Bod, Brașov (25 ianuarie 1942).
• Precipitații anuale: sub 400 mm în Dobrogea și Delta, 500-600 mm în câmpii, peste 1.000-1.400 mm în munții înalți; vânturi: vânturile de vest (cele mai frecvente), crivățul (NE, iarna), austrul (SV, uscat), föhnul, brizele.

Hidrografia; Dunărea și Marea Neagră

• Fluvii (vărsare; orașe): Volga, cel mai lung (Marea Caspică; Volgograd), Dunărea (Marea Neagră), Nipru (Marea Neagră; Kiev), Don (Marea Azov; Rostov), Rin, izvorăște în Elveția (Marea Nordului; Basel, Köln, Rotterdam), Elba (Marea Nordului; Dresda, Hamburg), Vistula (Marea Baltică; Varșovia), Sena, izvorăște în Franța (Marea Mânecii; Paris), Tamisa (Marea Nordului; Londra), Loara (Oceanul Atlantic; Nantes), Tajo (Oceanul Atlantic; Toledo, Lisabona), Ron (Marea Mediterană; Lyon), Pad (Marea Adriatică; Torino), Ebro (Marea Mediterană; Zaragoza).
• Lacuri: Ladoga (cel mai mare din Europa), Onega, Vänern (cel mai mare din UE), Balaton, Geneva, Constance, Garda; Marea Caspică este cel mai mare lac de pe Glob.

Râurile României au o rețea radiară, cu izvoarele în Carpați, și aparțin aproape toate bazinului Dunării.

Lacuri: glaciare (Bucura, cel mai mare; Zănoaga, cel mai adânc), vulcanic (Sfânta Ana), de baraj natural (Lacul Roșu), sărat (Ursu, la Sovata), lagune (Razim-Sinoie), limane maritime (Techirghiol, Siutghiol), limane fluviatile (Snagov), de acumulare (Porțile de Fier I, cel mai mare; Vidraru; Izvorul Muntelui). Dunărea: 2.860 km, al doilea fluviu al Europei; izvorăște din Munții Pădurea Neagră (Germania), prin Breg și Brigach. Are 10 state riverane (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria, R. Moldova, Ucraina) și trece prin 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad). În România are 1.075 km (Baziaș - Sulina): Defileul Dunării (Baziaș - Gura Văii, cu Cazanele și hidrocentrala Porțile de Fier I, 1972), bălțile Ialomiței și Brăilei, sectorul maritim (Brăila - Sulina), Delta. Brațele deltei: Chilia (cel mai lung și cu debitul cel mai mare; graniță cu Ucraina), Sulina (rectificat, navigabil), Sfântu Gheorghe. Canale: Dunăre - Marea Neagră (Cernavodă - Agigea, 1984), Poarta Albă - Midia Năvodari; Rin - Main - Dunăre (1992) leagă Marea Nordului de Marea Neagră. Marea Neagră: comunică prin Bosfor, Marea Marmara și Dardanele cu Marea Mediterană și prin Strâmtoarea Kerci cu Marea Azov; adâncime maximă 2.212 m; salinitate 17-18‰ la suprafață (sub 17‰ în nord-vest) și 21-22‰ în adâncime; sub 180-200 m apa conține hidrogen sulfurat și este lipsită de viață (cu excepția unor bacterii). Litoralul românesc are un sector nordic (Musura - Capul Midia; lagune, cordoane de nisip) și unul sudic (Capul Midia - Vama Veche; faleze, plaje, stațiuni); porturi: Constanța (cel mai mare de la Marea Neagră), Midia, Mangalia.

Învelișul biopedogeografic și resursele naturale

• Europa (zone, de la nord la sud): tundră (mușchi, licheni), taiga (conifere; podzoluri), păduri de foioase (soluri brune), stepă (cernoziomuri), vegetație mediteraneeană (maquis, garriga; terra rossa).
• România: stepă și silvostepă în Dobrogea, Bărăgan și sudul Moldovei (cernoziomuri, azi terenuri agricole); păduri de stejar, de fag și de conifere (luvisoluri, cambisoluri, spodosoluri); etajul subalpin (jneapăn, ienupăr, afin) și alpin (pajiști); vegetație de luncă și de deltă (stuf, sălcii).
• Resurse în Europa: petrol și gaze în Marea Nordului (Norvegia, Regatul Unit) și Rusia; cărbuni în Ruhr (Germania), Silezia (Polonia), Donbas (Ucraina); fier la Kiruna (Suedia) și Krivoi Rog (Ucraina); hidroenergie în Norvegia și Alpi.
• Resurse în România: petrol (Câmpia Română, Subcarpați, Podișul Getic, platforma Mării Negre); gaz metan (Depresiunea colinară a Transilvaniei; Marea Neagră - Neptun Deep); huilă (Valea Jiului), lignit (Oltenia: Motru, Rovinari); fier (Poiana Ruscă); aur și argint (Munții Metaliferi); sare (Slănic, Praid, Ocna Mureș, Cacica); ape minerale (Borsec, Băile Herculane, Băile Felix); păduri, soluri fertile, potențial eolian (Dobrogea).

A3. Elemente de geografie umană ale Europei și ale României

Harta politică a Europei

State și capitale: Albania (Tirana), Andorra (Andorra la Vella), Austria (Viena), Belarus (Minsk), Belgia (Bruxelles), Bosnia și Herțegovina (Sarajevo), Bulgaria (Sofia), Cehia (Praga), Cipru (Nicosia), Croația (Zagreb), Danemarca (Copenhaga), Elveția (Berna), Estonia (Tallinn), Finlanda (Helsinki), Franța (Paris), Germania (Berlin), Grecia (Atena), Irlanda (Dublin), Islanda (Reykjavík), Italia (Roma), Kosovo (Priștina; statut contestat), Letonia (Riga), Liechtenstein (Vaduz), Lituania (Vilnius), Luxemburg (Luxemburg), Macedonia de Nord (Skopje), Malta (Valletta), Republica Moldova (Chișinău), Monaco (Monaco), Muntenegru (Podgorica), Norvegia (Oslo), Țările de Jos (Amsterdam), Polonia (Varșovia), Portugalia (Lisabona), Regatul Unit (Londra), România (București), Rusia (Moscova), San Marino (San Marino), Serbia (Belgrad), Slovacia (Bratislava), Slovenia (Ljubljana), Spania (Madrid), Suedia (Stockholm), Turcia (Ankara; stat transcontinental), Ucraina (Kiev), Ungaria (Budapesta), Vatican (cel mai mic stat din lume).

România: republică; membră NATO (2004) și UE (2007); 41 de județe și municipiul București; 8 regiuni de dezvoltare (Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest, Centru, București-Ilfov). Reședințele de județ cu alt nume decât județul: Alba (Alba Iulia), Argeș (Pitești), Bihor (Oradea), Bistrița-Năsăud (Bistrița), Caraș-Severin (Reșița), Cluj (Cluj-Napoca), Covasna (Sfântu Gheorghe), Dâmbovița (Târgoviște), Dolj (Craiova), Gorj (Târgu Jiu), Harghita (Miercurea Ciuc), Hunedoara (Deva), Ialomița (Slobozia), Ilfov (Buftea), Maramureș (Baia Mare), Mehedinți (Drobeta-Turnu Severin), Mureș (Târgu Mureș), Neamț (Piatra Neamț), Olt (Slatina), Prahova (Ploiești), Sălaj (Zalău), Teleorman (Alexandria), Timiș (Timișoara), Vâlcea (Râmnicu Vâlcea), Vrancea (Focșani). Au reședința cu același nume: Arad, Bacău, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Călărași, Constanța, Galați, Giurgiu, Iași, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Tulcea, Vaslui.

Populația și orașele

România, la recensământul din 1 decembrie 2021 (INS):

• 19.053.815 loc.; ≈ 80 loc./km²; urban 52,2%; 0-14 ani 16,1%, 15-64 ani 64,3%, 65 de ani și peste 19,6%.
• Recensăminte: 1930: 14,3 mil.; 1948: 15,9 mil.; 1966: 19,1 mil.; 1977: 21,6 mil.; 1992: 22,8 mil. (maximul); 2002: 21,7 mil.; 2011: 20,1 mil.; 2021: 19,1 mil.
• Etnii (din cei care și-au declarat etnia): români 89,3%, maghiari 6,0%, romi 3,4%; ucraineni, germani, turci, ruși-lipoveni, tătari.
• Județe: cele mai populate, Iași (760.774), Prahova (695.119), Cluj (679.141); cele mai puțin populate, Tulcea (193.355), Covasna (200.042).
• Orașe: București 1.716.961; Cluj-Napoca 286.598; Iași 271.692; Constanța 263.688; Timișoara 250.849; Brașov 237.589; Craiova 234.140; Galați 217.851.
• Dinamică: bilanț natural negativ din 1992; emigrație puternică după 1990 și după 2007 (Italia, Spania, Germania).

Europa: îmbătrânire demografică, natalitate scăzută, imigrație din afara continentului; densități mari în Țările de Jos, Belgia, Regatul Unit; metropole: Moscova, Londra, Paris, Madrid, Berlin, Roma; axa urbană „Banana albastră” (Londra - Benelux - Rin - Milano); aglomerări: Ruhr, Randstad.

Activitățile economice și transporturile

• Europa: cereale (Franța), vița-de-vie (Franța, Italia, Spania), măsline (Spania), horticultură (Țările de Jos); industria auto (Germania, Franța, Italia, Spania, Cehia), aeronautică (Toulouse), chimică (Rin); turism (Franța, Spania, Italia); centre financiare (Londra, Frankfurt); trenuri de mare viteză (TGV, ICE), tunelul de sub Canalul Mânecii (1994), porturile Rotterdam (cel mai mare din Europa), Anvers, Hamburg.
• România: cereale (grâu, porumb), floarea-soarelui, podgorii (Dealu Mare, Cotnari, Murfatlar, Odobești); industria auto (Mioveni - Dacia, Craiova), siderurgie (Galați), rafinării (Ploiești, Năvodari); turism (litoral, Delta, Valea Prahovei, mănăstirile din Bucovina, stațiuni balneare); 1.065 km de autostradă (2023, Eurostat), portul Constanța, porturile dunărene Galați, Brăila, Giurgiu, aeroportul Henri Coandă.

A4. Mediul înconjurător și peisajele

• Poluarea aerului și ploile acide: Ruhr, Silezia, păduri afectate în Europa Centrală; în România: Copșa Mică, Zlatna, termocentralele din Oltenia.
• Poluarea apelor: Rinul, Marea Baltică, Marea Neagră (eutrofizare); accidentul cu cianuri de la Baia Mare (2000).
• Degradarea terenurilor: eroziune și alunecări (Subcarpați), defrișări, deșertificare (sudul Europei; Dăbuleni); accidentul nuclear de la Cernobîl (Ucraina, 1986); schimbări climatice.
• Protecție: rețeaua Natura 2000; Parcul Național Retezat (primul din România, 1935); Rezervația Biosferei Delta Dunării; Acordul de la Paris (2015).
• Peisaje naturale (polar, de tundră, de taiga, de pădure, de stepă, mediteraneean, montan, litoral, deltaic) și antropice (agricol, industrial, urban).

A5. Regiuni geografice în Europa și în România

• Europa: de Nord (Scandinavia, Finlanda, Islanda), de Vest (Franța, Benelux, Insulele Britanice), Centrală (Germania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Austria, Elveția), de Sud (peninsulele Iberică, Italică, Balcanică), de Est (Rusia, Ucraina, Belarus, R. Moldova).
• România: provinciile istorice (Muntenia, Oltenia, Moldova, Dobrogea, Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș, Bucovina); regiunile de tip „țară” (Țara Oașului, Țara Maramureșului, Țara Dornelor, Țara Bârsei, Țara Făgărașului, Țara Hațegului, Țara Moților, Țara Vrancei).
• Studiu de caz, Carpații: ≈ 1.500 km, în arc, de la Dunăre (Bratislava) la Dunăre (Porțile de Fier), din care ≈ 910 km în România; se întind în Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România și Serbia; vârful maxim: Gerlach 2.655 m (Munții Tatra, Slovacia); altitudini moderate, multe depresiuni și pasuri; resurse: păduri, pajiști, minereuri, sare, ape minerale, turism; așezări permanente la altitudini mari, păstorit.

A6. Țările vecine României

B1. Formarea Uniunii Europene și evoluția integrării

B2. Caracteristici actuale ale Uniunii Europene

• Teritoriu și populație: 27 de state; ≈ 4,2 mil. km²; 451,3 mil. loc. (1 ianuarie 2025, Eurostat); 24 de limbi oficiale.
• Instituții: Parlamentul European (Strasbourg, Bruxelles, Luxemburg); Consiliul European; Consiliul UE; Comisia Europeană (Bruxelles); Curtea de Justiție (Luxemburg); Banca Centrală Europeană (Frankfurt).
• Zona euro (2026): 21 de state, fără Cehia, Danemarca, Polonia, România, Suedia, Ungaria; Spațiul Schengen: 29 de state, 25 din UE (fără Cipru și Irlanda) plus Elveția, Islanda, Liechtenstein, Norvegia.
• Economie și politici: piața unică (libera circulație a mărfurilor, persoanelor, serviciilor și capitalurilor); politica agricolă comună (1962), de coeziune, comercială, de mediu; cele mai mari economii: Germania, Franța, Italia; decalaje vest - est.
• State candidate: Albania, Bosnia și Herțegovina, Georgia, R. Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia, Ucraina.

B3. Statele Uniunii Europene

Cele mai întinse state ale UE: Franța, Spania, Suedia; cel mai mic: Malta; cele mai populate: Germania, Franța, Italia. Populația este cea de la 1 ianuarie 2025 (Eurostat).

B4. România ca parte a Uniunii Europene

• Oportunități: poziția la granița de est a UE și NATO; ieșirea la Marea Neagră (portul Constanța); Dunărea și calea navigabilă Rin - Main - Dunăre; Delta Dunării; Carpații (păduri, turism, ape minerale); soluri fertile; resurse energetice (gaze, hidroenergie, energie eoliană).
• Interdependențe: comerțul (principalul partener: Germania; apoi Italia, Ungaria, Franța); investițiile străine; fondurile europene (agricultură, coeziune, PNRR); migrația forței de muncă (Italia, Spania, Germania); relația privilegiată cu Republica Moldova.

B5. Problema energiei în Uniunea Europeană și în România

• UE: importă mult petrol și gaze, iar după 2022 (războiul din Ucraina) a redus importurile din Rusia; energie nucleară în Franța, eoliană în Danemarca și Germania, hidroenergie în Austria și Suedia, solară în Spania și Italia.
• România: hidrocentralele Porțile de Fier I (1972), Vidraru, Stejaru (Bicaz); centrala nucleară de la Cernavodă (unitatea 1 în 1996, unitatea 2 în 2007); termocentrale pe lignit (Rovinari, Turceni) și pe gaze; parcuri eoliene în Dobrogea.

C. Europa și Uniunea Europeană în lumea contemporană

• C1. Probleme fundamentale: creșterea populației (8 miliarde de locuitori în 2022), îmbătrânirea, migrația, resursele, sărăcia, schimbările climatice, poluarea, conflictele.
• C2. Rolul Europei: civilizația greco-romană, marile descoperiri geografice (sec. XV-XVI), revoluția industrială (Anglia, sec. XVIII), democrația, știința.
• C3. UE și ansamblurile lumii: SUA, China, Japonia, India, Rusia; organizații (ONU, NATO, OSCE, G7, G20, OMC); grupări regionale (USMCA, fostul NAFTA; MERCOSUR; ASEAN; OPEC).
• C4. Internaționalizarea (relații economice peste granițe), mondializarea (fenomene extinse la scară planetară), globalizarea (integrarea piețelor și a comunicațiilor: multinaționale, internet).
• C5. Următoarele decenii: extinderea UE (Balcanii de Vest, R. Moldova, Ucraina); neutralitate climatică până în 2050 (Pactul verde european); îmbătrânire și migrație; securitate energetică.