Fișă de recapitulare - Istorie, academos.online/fise/istorie/
Capitolele urmează ordinea programei (domeniile A-D, clasa a XII-a). Unde manualele dau două date (stil vechi/stil nou, înainte de 1919), apar amândouă.
A1. Romanitatea românilor în viziunea istoricilor
| Epoca | Autori și lucrări | Ideea principală |
|---|---|---|
| sec. XI-XIII | Kekaumenos, Ioan Kinnamos (bizantini); Anonymus, „Gesta Hungarorum” (c. 1200); Simon de Keza | vlahii coboară din daci și bessi (Kekaumenos), sunt „coloni veniți din Italia” (Kinnamos); „blachii și păstorii romanilor” (Anonymus) |
| sec. XV-XVI | umaniștii Poggio Bracciolini, Flavio Biondo, Enea Silvio Piccolomini, Antonio Bonfini; Nicolaus Olahus, „Hungaria” (1536) | origine romană, latinitatea limbii, unitatea de limbă și religie |
| sec. XVII - început sec. XVIII | Grigore Ureche („de la Râm ne tragem”), Miron Costin („De neamul moldovenilor”), stolnicul Constantin Cantacuzino („Istoria Țării Rumânești”), Dimitrie Cantemir („Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor”, „Descriptio Moldaviae”) | romanitatea, continuitatea și unitatea de neam a românilor |
| sf. sec. XVIII - început sec. XIX | Școala Ardeleană: Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior („Istoria pentru începutul românilor în Dachia”, 1812) | purism latin (dacii exterminați), continuitate; argument pentru drepturile românilor din Transilvania |
| 1781-1782; 1871 | F. J. Sulzer; Robert Roesler, „Romänische Studien” | teoria imigraționistă: românii formați la sud de Dunăre, veniți la nord abia în sec. XII-XIII |
| sec. XIX | M. Kogălniceanu, N. Bălcescu; B. P. Hasdeu („Pierit-au dacii?”, 1860); A. D. Xenopol („Teoria lui Roesler”, 1884) | rolul dacilor, sinteza daco-romană; combaterea teoriei imigraționiste |
| sec. XX | N. Iorga („romaniile populare”), V. Pârvan („Getica”, 1926), Gh. I. Brătianu („O enigmă și un miracol istoric: poporul român”) | sinteză daco-romană, continuitate |
| 1948-1989 | istoriografia comunistă | întâi accent pe slavi; în național-comunism exagerarea rolului dacilor (protocronism); 1980: „2050 de ani” de la statul dac centralizat al lui Burebista |
B1. Secolul XX - între democrație și totalitarism
| Regim | Trăsături | Exemple |
|---|---|---|
| democrație | suveranitatea poporului, separația puterilor, pluripartidism, vot universal, stat de drept, drepturi garantate | Marea Britanie, Franța; România 1918-1938 |
| totalitarism | partid unic, ideologie oficială, cultul personalității, poliție politică, teroare, propagandă, cenzură, control total | comunism: URSS (revoluția bolșevică, 1917; Lenin, Stalin); fascism: Italia (Mussolini, „Marșul asupra Romei”, 1922); nazism: Germania (Hitler cancelar la 30 ianuarie 1933; rasism, Holocaust) |
| regim autoritar | putere concentrată în mâna șefului statului, partide interzise, drepturi restrânse | Carol al II-lea (1938-1940), Ion Antonescu (1940-1944) |
| România | Repere |
|---|---|
| partide democratice | PNL (Ion I. C. Brătianu); PNȚ (1926: Iuliu Maniu, Ion Mihalache); Partidul Poporului (Al. Averescu) |
| extremism | Legiunea „Arhanghelul Mihail” (1927; Garda de Fier din 1930; C. Z. Codreanu); PCdR (1921, interzis în 1924) |
| 10 februarie 1938 | regimul autoritar al lui Carol al II-lea; partide dizolvate; Frontul Renașterii Naționale (partid unic, decembrie 1938) |
| septembrie 1940 - ianuarie 1941 | abdicarea lui Carol al II-lea (6 septembrie); Statul național-legionar (Ion Antonescu, Horia Sima); rebeliunea legionară (21-23 ianuarie 1941) |
| 1941-1944 | regimul Antonescu; Holocaust: pogromul de la Iași (iunie 1941), deportări de evrei și romi în Transnistria |
B2. Constituțiile din România
| Act, data | Prevederi și context |
|---|---|
| Constituția cărvunarilor, 1822 (proiect, Moldova) | Ionică Tăutu; separația puterilor, egalitate în fața legii; neaplicat |
| Regulamentele Organice, 1831 (Țara Românească), 1832 (Moldova) | protectorat rusesc; primele acte de tip constituțional; separația puterilor; domn ales pe viață |
| Proclamația de la Islaz, 9/21 iunie 1848 | rol de constituție; domn ales pe 5 ani din toate stările; emanciparea și împroprietărirea țăranilor cu despăgubire |
| Convenția de la Paris, 7/19 august 1858 | „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”: doi domni, două guverne, două adunări; instituții comune la Focșani |
| Statutul dezvoltător al Convenției de la Paris, 1864 | după lovitura de stat a lui Cuza (2/14 mai 1864), aprobat prin plebiscit; puteri sporite pentru domn; Parlament bicameral |
| Constituția din 1/13 iulie 1866 | model belgian (1831); numele „România”; monarhie constituțională ereditară; separația puterilor; drepturi și libertăți; vot cenzitar |
| Constituția din martie 1923 | stat național, unitar și indivizibil; vot universal; drepturi egale fără deosebire de etnie, limbă, religie; subsolul aparține statului |
| Constituția din 27 februarie 1938 | regimul lui Carol al II-lea; regele este „Capul statului”; miniștrii răspund doar în fața regelui; drepturi restrânse |
| Constituția din 13 aprilie 1948 | Republica Populară Română; model sovietic; Marea Adunare Națională, organ suprem; baza naționalizării |
| Constituția din 24 septembrie 1952 | copie a constituției sovietice; rolul conducător al partidului; prietenia cu URSS |
| Constituția din 21 august 1965 | Republica Socialistă România; PCR, forța politică conducătoare; Consiliul de Stat; din 1974, președinte al RSR |
| Constituția din 1991 | adoptată la 21 noiembrie, aprobată prin referendum la 8 decembrie; stat de drept, democratic și social, național, unitar și indivizibil; pluralism; Curtea Constituțională, Avocatul Poporului |
| Revizuirea din 2003 | referendum 18-19 octombrie; separația și echilibrul puterilor; mandat prezidențial de 5 ani; baza aderării la NATO și UE |
C1. Autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc (secolele IX-XVIII)
| Perioada | Autonomii locale (sursa) |
|---|---|
| sec. IX-X | voievodatele lui Menumorut (Crișana), Gelu (centrul Transilvaniei), Glad (Banat) („Gesta Hungarorum”) |
| sec. X-XI | Ahtum (Banat, „Legenda Sfântului Gerard”); în Dobrogea: jupan Dimitrie (943), Tatos, Sestlav, Satza (1086, „Alexiada”) |
| 1247 | Diploma cavalerilor ioaniți: cnezatele lui Ioan și Farcaș, voievodatele lui Litovoi și Seneslau, Țara Severinului |
| c. 1277-1279 | Litovoi refuză tributul regelui Ungariei și moare în luptă; fratele său, Bărbat, plătește răscumpărare |
| sec. XIII-XIV | la est de Carpați: „Țara Brodnicilor”, „Țara Bolohovenilor”, marca lui Dragoș |
- Țara Românească: Basarab I învinge oastea lui Carol Robert de Anjou la Posada (9-12 noiembrie 1330, „Cronica pictată de la Viena”); Nicolae Alexandru întemeiază Mitropolia (1359).
- Moldova: „descălecatul” lui Dragoș; Bogdan I obține independența față de Ungaria (1359, 1364-1365); Petru I Mușat depune omagiu regelui Poloniei (1387); Mitropolia recunoscută în 1401.
- Dobrogea: Balica, Dobrotici, Ivanco (sec. XIV); stăpânită de Mircea cel Bătrân, cucerită de otomani (c. 1420).
- Transilvania: voievodat în Regatul Ungariei; comitate, scaune săsești și secuiești, „țări” românești (Hațeg, Făgăraș, Maramureș); Unio Trium Nationum (1437-1438) exclude românii din viața politică.
| Instituție | Caracteristici |
|---|---|
| domnia | domnul („Io, mare voievod și domn”): atribuții legislative, executive, judecătorești, militare, fiscale; succesiune ereditar-electivă; uns de mitropolit |
| sfatul domnesc | boieri cu dregătorii (ban, vornic, logofăt, vistier, spătar, stolnic, paharnic, comis) și fără dregătorii; rol consultativ |
| biserica | mitropoliile (1359, 1401), sub Patriarhia din Constantinopol; legitimează domnia |
| adunarea țării; oastea | decizii majore (alegerea domnului, război); „oastea cea mică” (curteni) și „oastea cea mare” (toți bărbații apți) |
| Transilvania | după 1541: principat autonom sub suzeranitate otomană, principele ales de Dietă; după 1688: stăpânire habsburgică, Diploma Leopoldină (1691), Guberniul, Unirea religioasă cu Roma (1698-1701) |
| regimul fanariot | Moldova 1711, Țara Românească 1716 - 1821: domni numiți de Poartă dintre grecii din Fanar; reformele lui Constantin Mavrocordat: desființarea rumâniei (1746) și a vecinii (1749) |
C2. Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari (secolele XVIII-XX)
| Data | Eveniment |
|---|---|
| 1791 | Supplex Libellus Valachorum (Transilvania); memoriile boierilor la Congresul de la Șiștov |
| 1821-1822 | mișcarea lui Tudor Vladimirescu (Proclamația de la Padeș, „Cererile norodului românesc”); domni pământeni din 1822; Constituția cărvunarilor |
| 1829; 1831-1832 | Tratatul de la Adrianopol (libertatea comerțului, protectorat rusesc); Regulamentele Organice |
| 1848 | Moldova: Petiția-proclamațiune (Iași), „Prințipiile noastre pentru reformarea patriei”, „Dorințele partidei naționale în Moldova”; Transilvania: Adunarea de la Blaj (mai); Țara Românească: Proclamația de la Islaz (9/21 iunie) |
| 1856-1858 | Congresul de la Paris (garanție colectivă; sudul Basarabiei revine Moldovei); Adunările ad-hoc (1857: unire, autonomie, neutralitate, prinț străin); Convenția de la Paris (1858) |
| 5 și 24 ianuarie 1859 | dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza |
| 1862 | guvern unic și Adunare unică, cu sediul la București |
| 1863-1865 | secularizarea averilor mănăstirești (1863); lovitura de stat (2/14 mai 1864); Legea rurală (1864); Legea instrucțiunii publice (1864: învățământ primar obligatoriu și gratuit); Codul civil |
| 1866 | abdicarea lui Cuza (11/23 februarie); Carol I (10/22 mai); Constituția (1/13 iulie) |
| 1877-1878 | Convenția cu Rusia (4/16 aprilie 1877); independența (9/21 mai 1877); Plevna, Rahova, Smârdan; Congresul de la Berlin (1878): România primește Dobrogea, Delta și Insula Șerpilor, Rusia ia sudul Basarabiei |
| 14/26 martie 1881 | proclamarea Regatului României |
| 1892-1894 | Memorandumul românilor din Transilvania și procesul memorandiștilor |
| 1913 | Pacea de la București: Cadrilaterul intră în componența României |
| 1914-1916 | neutralitate (Consiliul de Coroană de la Sinaia, 1914); alianța cu Antanta (4/17 august 1916); intrarea în război (14/27 august 1916) |
| 1917-1918 | Mărăști, Mărășești, Oituz (1917); Pacea de la Buftea-București (24 aprilie/7 mai 1918), neratificată |
| 27 martie/9 aprilie 1918 | Sfatul Țării votează unirea Basarabiei |
| 15/28 noiembrie 1918 | Congresul General al Bucovinei votează unirea |
| 18 noiembrie/1 decembrie 1918 | Marea Adunare Națională de la Alba Iulia votează Rezoluția de unire a Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului |
| 1919-1920 | Conferința de pace de la Paris (Ion I. C. Brătianu): tratatele de la Saint-Germain (Bucovina), Neuilly, Trianon (4 iunie 1920, Transilvania), Paris (28 octombrie 1920, Basarabia) |
| 1918-1923 | vot universal masculin; reforma agrară (1921); încoronarea de la Alba Iulia (1922); Constituția din 1923 |
C3. România postbelică: stalinism, național-comunism, disidență, democrație
| Data | Eveniment |
|---|---|
| 23 august 1944 | arestarea lui Antonescu; România trece de partea Națiunilor Unite; armistițiul (12 septembrie 1944) |
| 6 martie 1945 | guvernul Petru Groza, impus de URSS |
| 19 noiembrie 1946 | alegeri falsificate în favoarea comuniștilor |
| 1947 | Tămădău (iulie); dizolvarea PNȚ, procesul lui Iuliu Maniu; abdicarea forțată a regelui Mihai I și proclamarea RPR (30 decembrie) |
| 1948 | PMR (februarie); Constituția (13 aprilie); naționalizarea (11 iunie); Securitatea (august); desființarea Bisericii Greco-Catolice |
| 1949-1962 | colectivizarea agriculturii, cu represiune |
| 1948 - anii 1960 | rezistența armată din munți (Făgăraș, Muscel: Arsenescu, Arnăuțoiu, Elisabeta Rizea); Canalul Dunăre-Marea Neagră; Experimentul Pitești |
| 1958; aprilie 1964 | retragerea trupelor sovietice; „Declarația din aprilie” (distanțarea de URSS) |
| 1965 | Nicolae Ceaușescu conduce partidul (PCR); Constituția RSR |
| 21 august 1968 | Ceaușescu condamnă invadarea Cehoslovaciei |
| 1971; 1974 | „Tezele din iulie” (control ideologic strict, după vizitele în China și Coreea de Nord); Ceaușescu președinte al RSR, cultul personalității |
| 1977; 1979 | Paul Goma; greva minerilor din Valea Jiului (august 1977); sindicatul liber SLOMR (1979) |
| anii 1980 | penurie pentru plata datoriei externe; disidenți: Doina Cornea, Mircea Dinescu; revolta de la Brașov (15 noiembrie 1987); „Scrisoarea celor șase” (martie 1989) |
| 16-25 decembrie 1989 | revoluția: Timișoara (16-17), București (21-22); fuga lui Ceaușescu (22), CFSN; execuția soților Ceaușescu (25) |
| 1990-1996 | alegeri libere (20 mai 1990); mineriada (13-15 iunie 1990); Constituția (1991); prima alternanță la putere (1996) |
| 2004; 2007 | membru NATO (29 martie 2004); membru UE (1 ianuarie 2007) |
D1. Spațiul românesc între diplomație și conflict în Evul Mediu și la începuturile modernității
| Domnitor | Diplomație și conflicte |
|---|---|
| Basarab I | Posada (1330), independența față de Ungaria |
| Petru I Mușat | omagiu regelui Poloniei (1387) |
| Mircea cel Bătrân (1386-1418) | tratat cu Polonia (1389-1390); Tratatul de la Brașov cu Sigismund de Luxemburg (1395); Rovine (1394/1395); cruciada de la Nicopole (1396) |
| Alexandru cel Bun (1400-1432) | omagiu regelui Poloniei (1402); Grunwald (1410), Marienburg (1422) |
| Iancu de Hunedoara | Sibiu și Ialomița (1442); „campania cea lungă” (1443-1444); Varna (1444); Belgrad (1456) |
| Vlad Țepeș | campania de la Dunăre (iarna 1461-1462); atacul de noapte de la Târgoviște (1462) |
| Ștefan cel Mare (1457-1504) | Overchelăuți (1459, suzeranitate polonă); Baia (1467); Vaslui - Podul Înalt (10 ianuarie 1475); Războieni (1476); pierderea Chiliei și Cetății Albe (1484); Colomeea (1485); Codrii Cosminului (1497); Hârlău (1499, egalitate cu Polonia) |
| Petru Rareș | Feldioara (1529); campania lui Suleiman (1538): Tighina devine raia |
| 1541 | Buda devine pașalâc; Transilvania - principat autonom sub suzeranitate otomană |
| Ioan Vodă cel Cumplit | Jiliște, Roșcani (1574) |
| Mihai Viteazul (1593-1601) | Liga Sfântă (1594); Tratatul de la Alba Iulia (20 mai 1595); Călugăreni (13/23 august 1595), Giurgiu (1595); Tratatul de la Mănăstirea Dealu cu Rudolf al II-lea (1598); Șelimbăr (1599); Moldova (1600), unirea politică; Mirăslău (1600); Guruslău (1601); ucis la Câmpia Turzii (1601) |
| sec. XVII | asediul Vienei (1683, cu vasali români); Diploma Leopoldină (1691); Pacea de la Karlowitz (1699) |
| Constantin Brâncoveanu (1688-1714) | politică de echilibru între otomani, Habsburgi, Rusia; executat la Istanbul (1714) |
| Dimitrie Cantemir (1710-1711) | Tratatul de la Luțk cu Petru I (13 aprilie 1711); Stănilești (1711); urmează regimul fanariot |
| 1718-1812 | Passarowitz (1718, Oltenia la Habsburgi până în 1739); Kuciuk-Kainargi (1774); Bucovina anexată de Habsburgi (1775); Basarabia anexată de Rusia (1812) |
D2. România și concertul european; de la „criza orientală” la marile alianțe ale secolului XX
| Data | Eveniment |
|---|---|
| 1853-1856 | Războiul Crimeii; Congresul de la Paris: garanție colectivă, Comisia Europeană a Dunării |
| 1877-1918 | independența și Congresul de la Berlin; tratatul secret cu Austro-Ungaria, la care aderă Germania (18/30 octombrie 1883): apropierea de Tripla Alianță; Pacea de la București (1913); alianța cu Antanta (1916) - detalii la C2 |
| 1919-1921 | Conferința de pace de la Paris; membru fondator al Societății Națiunilor; Mica Înțelegere (cu Cehoslovacia și Iugoslavia); alianță cu Polonia (1921) |
| 1926-1934 | tratat cu Franța (1926); N. Titulescu președinte al Adunării Societății Națiunilor (1930, 1931); Înțelegerea Balcanică (9 februarie 1934); relații diplomatice cu URSS (1934) |
| 1939 | pactul Ribbentrop-Molotov (23 august), cu protocol secret despre Basarabia; neutralitatea României |
| 1940 | ultimatumurile sovietice (26-27 iunie): Basarabia, nordul Bucovinei, ținutul Herța; Dictatul de la Viena (30 august): nord-vestul Transilvaniei; Tratatul de la Craiova (7 septembrie): Cadrilaterul; aderarea la Pactul Tripartit (23 noiembrie) |
| 1941-1944 | război alături de Germania (22 iunie 1941); trecerea de partea Națiunilor Unite (23 august 1944) |
| 10 februarie 1947 | Tratatul de pace de la Paris: Dictatul de la Viena anulat; Basarabia și nordul Bucovinei rămân URSS, Cadrilaterul Bulgariei |
D3. România în perioada „Războiului rece”
| Data | Eveniment |
|---|---|
| 1945-1947 | Conferința de la Ialta (1945); „cortina de fier” (Churchill, 1946); doctrina Truman și Planul Marshall (1947), refuzat de România |
| 1949 | România, membru fondator al CAER (ianuarie); se creează NATO (4 aprilie) |
| 1955 | membru fondator al Tratatului de la Varșovia (14 mai); admisă în ONU (decembrie) |
| 1956; 1958 | sprijin pentru intervenția sovietică în Ungaria; retragerea trupelor sovietice |
| 1964 | „Declarația din aprilie”; neutralitate în conflictul sovieto-chinez |
| 1967 | relații diplomatice cu RFG; menține relațiile cu Israel după Războiul de șase zile; Corneliu Mănescu, președinte al Adunării Generale ONU |
| 1968; 1969 | refuzul de a participa la invadarea Cehoslovaciei; vizita președintelui SUA Richard Nixon |
| 1972; 1975 | aderarea la FMI și Banca Mondială; clauza națiunii celei mai favorizate (SUA); Actul final de la Helsinki (1 august 1975) |
| 1985-1991 | Ceaușescu respinge reformele lui Gorbaciov; căderea comunismului (1989); desființarea CAER și a Tratatului de la Varșovia (1991); destrămarea URSS |
Concepte-cheie
| Concept | Sens |
|---|---|
| autonomie locală; instituție centrală | formațiune politică cu conducător propriu (cnezat, voievodat, „țară”); instituție care conduce statul (domnie, sfat, biserică, oaste) |
| suzeranitate, vasalitate | dependență: vasalul depune omagiu și datorează ajutor, suzeranul oferă protecție |
| tribut, haraci, peșcheș; raia, pașalâc | obligații față de Poartă; teritorii sub administrație otomană directă |
| criza orientală; concert european | conflictele marilor puteri pentru moștenirea Imperiului Otoman; echilibrul și cooperarea marilor puteri în sec. XIX |
| garanție colectivă | protecția Principatelor de către toate marile puteri (din 1856) |
| monarhie constituțională; separația puterilor | puterile regelui limitate de constituție; putere legislativă, executivă și judecătorească distincte |
| vot cenzitar; vot universal | după avere; pentru toți cetățenii majori |
| stalinism; național-comunism | comunism după model sovietic (1948-1964); comunism naționalist, distanțat de URSS (1965-1989) |
| colectivizare; naționalizare | pământul trece în gospodării colective; întreprinderile trec în proprietatea statului |
| disidență | opoziție publică, individuală, față de regimul comunist |
| Război rece | confruntarea indirectă dintre blocul occidental (NATO) și cel sovietic (Tratatul de la Varșovia), 1947-1991 |
| romanitate; continuitate; etnogeneză | origine romană; locuire neîntreruptă în spațiul carpato-danubiano-pontic; formarea poporului român (încheiată în sec. VIII-IX) |
