Citiți cu atenție sursa de mai jos:
„Restabilirea dominației otomane s-a făcut în forme îmblânzite, mai ales în ceea ce privește exploatarea economică. Se remarcă în primul rând scăderea haraciului* la aproximativ 40 000 de galbeni pentru Țara Românească și 35 000 de galbeni pentru Moldova [...]. De asemenea, haraciul Transilvaniei s-a menținut până în 1658 [...], variind între 10 000 și 15 000 de galbeni, fiind apoi mărit [...] la 40 000 de galbeni, cuantum care s-a păstrat până la ocuparea Principatului de către austrieci. Totodată [...] au cunoscut scăderi semnificative și [...] sumele plătite pentru tron, unii domni fiind chiar înscăunați fără să li se ceară niciun ban, iar în unele cazuri cu totul deosebite Poarta [Imperiul Otoman] a trimis chiar unele subsidii** domnilor români pentru realizarea unor acțiuni politice favorabile intereselor otomane. Această politică otomană [...] a fost îmbinată cu o selecție mai atentă a domnitorilor munteni și moldoveni, fiind preferați cei cu legături mai strânse la Istanbul [...]. Acești domnitori [...] au dus o politică internă îndreptată spre întărirea autorității domnești, înconjurându-se cu dregători greci. [...]
Reducerea presiunii economice otomane a creat condițiile pentru o refacere economică rapidă a Țărilor Române. Contextul politic și economic internațional a fost și el favorabil acestei refaceri. Astfel, Imperiul Habsburgic împreună cu majoritatea statelor din Europa Centrală și apuseană erau angajate în Războiul de 30 de ani (1618-1648), iar conjunctura comercială specifică de război [...] a permis exportatorilor est-europeni [...] să obțină venituri excepțional de ridicate [...]. Pe de altă parte, și Imperiul Otoman avea probleme politice presante în alte spații geografice [...].
În acest context general [...] Țările Române s-au bucurat [...] de o perioadă de relativă stabilitate politică [...]. Este epoca unor domnii relativ îndelungate [...]: Matei Basarab (1632-1654) în Țara Românească și Vasile Lupu (1634-1653) în Moldova.”
(B. Murgescu, Istorie românească-istorie universală (600-1800))
*tribut
**ajutor financiar
Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:
Cerința
10 puncte
Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la reprezentanți ai instituției domniei din Țara Românească și din Moldova, susținându-l cu două informații selectate din sursă.
10 puncte
Arată baremul
SUBIECTUL al II – lea
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la reprezentanți ai instituției domniei din Țara Românească și din Moldova
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Politica financiară a Imperiului Otoman în Țara Românească și în Moldova vizează reprezentanți ai instituției domniei. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Totodată [...] au cunoscut scăderi semnificative și [...] sumele plătite pentru tron, unii domni fiind chiar înscăunați fără să li se ceară niciun ban și în unele cazuri cu totul deosebite Poarta [Imperiul Otoman] a trimis chiar unele subsidii domnilor români pentru realizarea unor acțiuni politice favorabile intereselor otomane. SAU
Reprezentanți ai instituției domniei din Țara Românească și din Moldova sunt susținuți de Imperiul Otoman. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Poarta [Imperiul Otoman] a trimis chiar unele subsidii domnilor români pentru realizarea unor acțiuni politice favorabile intereselor otomane și Această politică otomană [...] a fost îmbinată cu o selecție mai atentă a domnitorilor munteni și moldoveni, fiind preferați cei cu legături mai strânse la Istanbul. etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
