Subiectul I, 1.

Citiți, cu atenție, sursele de mai jos: A. „Transilvania a intrat în războiul antiotoman în cursul anului 1594 [...], iar participarea ei la lupte a fost modestă în acel an [...]. În toamna anului 1594 s-au angajat în luptă și Moldova și Țara Românească [...]. Acțiunea lui Mihai [Viteazul] [...] amenința cu crearea unui focar de război [...] la Dunărea de Jos. În consecință, după eșecul unei încercări de a reprima rebeliunea munteană cu ajutorul tătarilor în iarna 1594-1595, otomanii s-au văzut siliți să mute centrul de greutate al efortului lor militar pentru anul 1595 la Dunărea de Jos. Încercarea de a anexa Moldova și Țara Românească și campania lui Sinan-pașa în Țara Românească [...] au eșuat în fața forțelor creștine [...]. Experiența acestui eșec, ca și dificultatea reală de a purta un război de anvergură pe teritoriul slab locuit și secătuit al Țării Românești, au convins pe otomani că soarta conflictului putea fi decisă mai sigur în Ungaria. Ca urmare, principalul efort militar otoman din anul 1596 [...] s-a desfășurat în Ungaria [...].” (B. Murgescu, Istorie românească-Istorie universală 600-1800)

B. „În toamna anului 1596, tătarii s-au abătut din nou asupra Țării Românești. După ce au ars mai multe orașe, Buzău, Gherghița și București, tătarii au fost respinși de Mihai Viteazul, care s-a îndreptat apoi împotriva cetății Turnu și a cetății [...] de la Nicopole, stăpânite de turci. Vestea victoriilor lui Mihai Viteazul s-a răspândit în Europa, numele domnului român era rostit cu stimă și de el se legau mari speranțe de îndepărtare a primejdiei otomane. [...] După ce a înțeles din negocierile purtate cu Sigismund Báthory că o cooperare sigură, de lungă durată a statelor creștine interesate în lupta împotriva Imperiului Otoman era greu de realizat, Mihai Viteazul a încheiat [...] pace cu turcii [...]. După doi ani, luptele cu turcii au reizbucnit: Mihai Viteazul a reușit să înfrângă din nou pe turci în mai multe locuri: la Kladova, Vidin, Nicopole [...]. În urma atacului întreprins de turci asupra Țării Românești [...] și a înfrângerii acestora la Oblucița (Isaccea) s-a ajuns la încetarea ostilităților. Mihai Viteazul [...] era interesat să aibă liniște din partea Imperiului Otoman pentru a urmări schimbările politice care se petreceau în Transilvania și Moldova și care luau un curs nefavorabil lui.” (Ș. Ștefănescu, Istoria medie a României)

Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe: