Subiectul al III-lea, A.

Citiți, cu atenție, următorul text:

”Numele complet al soțului lui Robbie era William Victor Terry, dar, nu se știe de ce, i se spunea doar pe numele de familie. Terry era ca o umbră, un bărbat cu aer distins care purta costum și vestă în fiecare zi a săptămânii și care nu scotea aproape niciodată vreun cuvânt. [...] Terry fusese pe vremuri însoțitor de vagon la compania Pullman, pe una dintre cursele de noapte care veneau și plecau din Chicago. Era o ocupație respectabilă, chiar dacă nu și bine plătită, practicată doar de bărbați de culoare în uniforme imaculate care cărau bagaje, serveau la masă și, în general, se ocupau de toate necesitățile din tren, inclusiv de lustruirea pantofilor. Ani de zile după pensionare, Terry a continuat să trăiască într-un formalism plat – îmbrăcat impecabil, serviabil dar distant, fără să se impună vreodată, cel puțin din câte puteam eu să-mi dau seama. Era ca și cum renunțase la o parte din el, ca să poată face față situației. Îl urmăream când tundea gazonul în zilele călduroase din toiul verii, cu pantofi închiși, bretele, pălărie cu bor îngust și mânecile suflecate cu grijă. Se răsfăța cu o singură țigară pe zi și un coktail pe lună, dar nici atunci nu se relaxa cum o făceau părinții noștri după un whisky sau o bere, pe care și le permiteau de câteva ori pe lună. O parte din mine ar fi vrut ca Terry să se destăinuie cuiva, să se elibereze de orice secrete ar fi purtat. Îmi imaginam că știa tot felul de povești interesante despre orașele pe care le vizitase și despre oamenii bogați pe care îi însoțise în trenuri. Dar nu aveam să auzim niciuna dintre acele povești. Nu se știe din ce motiv, nu a povestit niciodată.”

(Michelle Obama, Povestea mea)

Pornind de la textul dat, răspundeți următoarelor cerințe: