Academos
  1. Subiecte
  2. Bacalaureat
  3. Istorie
  4. 2021 model
  5. Subiectul al II-lea, 5.

Subiectul al II-lea, 5.

Bacalaureat 2021, Istorie, model de subiect.

Citiți, cu atenție, sursa de mai jos: „În 1921, România, Cehoslovacia și Iugoslavia au creat Mica Înțelegere, o alianță defensivă și antirevizionistă [...]; tot în 1921, statul român a încheiat o convenție de alianță cu Polonia, înlocuită în 1926 cu un tratat de garanție; în 1926, România a semnat un tratat de alianță cu Franța și un tratat de amiciție și colaborare cu Italia [...]. În 1928, Bucureștiul a aderat la pactul Briand-Kellogg, care interzicea războiul ca mijloc de rezolvare a conflictelor, apoi la protocolul de la Moscova (1929), prin care statele est-europene și Uniunea Sovietică își asumau obligații similare [...]. Din 1930, au început să aibă loc conferințe anuale balcanice, încheiate peste patru ani cu semnarea, la Atena, a pactului Înțelegerii Balcanice, prin care România, Grecia, Iugoslavia și Turcia își garantau reciproc frontierele. Diplomații români, N. Titulescu, îndeosebi, au avut o activitate deosebită și în cadrul Ligii Națiunilor [...]. Urmând exemplul Franței, Bucureștiul a reluat în 1934 relațiile diplomatice cu Moscova, pregătindu-se chiar, în 1935-1936, să semneze un pact [...] româno-sovietic, care ar fi garantat independența și integritatea teritorială a țării, în granițele trasate la 1918. Evoluția evenimentelor internaționale, creșterea rolului Germaniei, inactivitatea și lipsa de fermitate a democrațiilor occidentale l-au forțat pe regele Carol al II-lea [...] să înceapă în 1936 o oarecare reorientare a politicii externe pentru a evita izolarea diplomatică a țării. N. Titulescu, prea identificat cu politica franceză și cu Liga Națiunilor, a fost înlăturat de la conducerea Ministerului de Externe (1936), iar planul alianței cu Uniunea Sovietică a fost abandonat.” (V. Georgescu, Istoria românilor) Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:

Cerința

10 puncte

Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la politica externă a României în perioada 1929-1936, susținându-l cu două informații selectate din sursă. 10 puncte

Arată baremul

5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la politica externă a României în perioada 1929-1936 câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) Exemple: În perioada 1929-1936, politica externă a României are ca obiectiv securizarea granițelor. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Din 1930, au început să aibă loc conferințe anuale balcanice, încheiate peste patru ani cu semnarea, la Atena, a pactului Înțelegerii Balcanice, prin care România, Grecia, Iugoslavia și Turcia își garantau reciproc frontierele și Bucureștiul a reluat în 1934 relațiile diplomatice cu Moscova, pregătindu-se chiar, în 1935–1936, să semneze un pact de asistență mutuală româno-sovietic, care ar fi garantat independența și integritatea teritorială a țării, în granițele trasate la 1918 SAU Politica externă a României, în perioada 1929-1936 a fost influențată de contextul internațional. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Urmând exemplul Franței, Bucureștiul a reluat în 1934 relațiile diplomatice cu Moscova. și inactivitatea și lipsa de fermitate a democrațiilor occidentale l-au forțat pe Carol al II-lea [...] să înceapă în 1936 o oarecare reorientare a politicii externe etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.

Același item în alte lucrări

Sesiuni de examen

2026
2025
2024
2023
2022
2021

Simulări, modele de subiect și subiecte de rezervă

2026
2025

Toate variantele itemului Subiectul al II-lea, 5. pe o singură pagină

Exersează zilnic cu Academos

Aplicația pentru Evaluarea Națională și Bac. În curând pe:

  • App Store
  • Google Play