Subiectul I, 3.

Citiți, cu atenție, sursele de mai jos: A. „Potrivit memoriilor lui Hrușciov, Bodnăraș a fost cel care, în calitate de ministru al Forțelor Armate din România, a ridicat primul problema retragerii trupelor sovietice [...], în timpul vizitei liderului de la Moscova din iunie 1955. Hrușciov era convins că [...] Bodnăraș fusese ales să abordeze subiectul datorită recomandărilor sale impecabile: serviciile aduse în trecut Uniunii Sovietice, încrederea și respectul care îi erau acordate de conducătorii sovietici și funcția superioară pe care o ocupa [...] în stat. Hrușciov consemnează că Bodnăraș a argumentat subliniind că interesele de securitate sovietice nu erau amenințate, întrucât România era încercuită de țări socialiste [...]. Situația internațională din anul 1955 nu-i permitea conducătorului sovietic să reacționeze imediat la această propunere, dar ideea retragerii trupelor îi fusese inoculată. Și a folosit-o la momentul pe care l-a considerat cel mai oportun [...]. Oricare ar fi fost rațiunile sovietice pentru retragerea trupelor, Gheorghiu-Dej, liderul de la București, putea s-o privească drept o concesie obținută de la sovietici [...].‟ (D. Deletant, România sub regimul comunist)

B. „Presat de sovietici să se decidă ce parte susține în conflictul cu China, dar susținut în țară de un partid disciplinat, Gheorghiu-Dej hotărăște să se distanțeze public de poziția Moscovei. Rezultatul va fi Declarația cu privire la poziția Partidului Muncitoresc Român (PMR) în problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale [...] din aprilie 1964. [...] Declarația din aprilie [1964] poate fi interpretată ca luarea unei poziții de neutralitate [...] de către România în conflictul chino-sovietic. [...] Declarația din aprilie [1964] nu a scăpat prilejul să critice și planurile de reorganizare economico-administrativă a României, așa cum se propunea în CAER [Consiliul de Ajutor Economic Reciproc] [...]. Adoptarea unor poziții antisovietice clare și dorința liderilor PMR de a scoate țara din mecanismele internaționale aflate sub control sovietic recomandau România pentru un viitor conflict deschis cu URSS. Înlăturarea lui Hrușciov, în octombrie 1964, [...] a readus în actualitatea sovietică lupta pentru putere. Pentru moment, noul lider de la Moscova, [...] Leonid Brejnev, dorea să păstreze relații bune cu toate statele partenere.‟ (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)

Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe: