Subiectul I, 7.

Citiți, cu atenție, sursele de mai jos: A. „La primul congres al Partidului Muncitoresc Român […], între 21-23 februarie 1948, Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost ales secretar general al PMR, iar Ana Pauker, Vasile Luca și Teohari Georgescu au devenit ceilalți trei membri ai Secretariatului. Deși era secretar general, Gheorghiu-Dej depindea, în totalitate, de bunăvoința grupului condus de Pauker, care deținea majoritatea în Secretariat, putând oricând să blocheze inițiativele secretarului general sau să-l înlăture. Au fost introduse criterii stricte pentru intrarea în partid deoarece nu puteau fi admiși «membrii claselor exploatatoare». În plus s-a adoptat formula sovietică a stagiului de candidat de membru de partid. Lucrurile nu s-au oprit însă aici. Rezoluția […] din noiembrie 1948 dădea semnalul unei campanii […] menite să disciplineze partidul și să-i dea o structură complexă, potrivită cu sarcinile momentului. […] Partidul trebuia să treacă de la etapa improvizațiilor, corespunzătoare perioadei de preluare rapidă a puterii, la cea a partidului-stat, orientată către o exercitare a controlului asupra societății, economiei și aparatului de stat, pe termen lung. […] Drept urmare, în decursul anului 1948, partidul, structura de stat și economia României au fost reformulate, devenind o copie fidelă a celor din Uniunea Sovietică.” (I.A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)

B. „Între 1948 și 1951 membrii elitei comuniste au instituit un aparat de securitate și represiune fără precedent în istoria României. Instituțiile sovietice ofereau modelele, iar oficialii Uniunii Sovietice serveau drept mentori. La început, liderii comuniști români și autoritățile de ocupație sovietică păstraseră instituțiile de securitate existente […], dar în 1948 au considerat că era timpul să introducă un nou stil. În acel an au creat Direcția Generală a Securității Poporului, care a ajuns să fie cunoscută pur și simplu drept Securitate și a cărei misiune unică era protejarea regimului comunist de dușmanii interni și externi. În anul următor a luat ființă Miliția, care înlocuia forțele de poliție existente și a cărei principală responsabilitate era menținerea ordinii publice. Împreună cu Securitatea, Miliția ținea populația sub supraveghere constantă […]. Apoi, în 1951, a fost organizat Comandamentul Trupelor de Securitate. Până la jumătatea anilor '50, acesta era echipat cu mașini blindate, artilerie […] și avea ca misiune suprimarea opoziției regimului. Aceste trei unități au acționat ca o forță armată a partidului […]. De pildă, au strămutat zeci de mii de țărani din satele lor pentru a înăbuși rezistența față de noua ordine, în general, și față de colectivizarea agriculturii, în particular, și au arestat alte zeci de mii de oameni din toate categoriile sociale care erau suspectați de disidență.” (K. Hitchins, Scurta istorie a României)

Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe: