Subiectul I, 2.

Citiți, cu atenție, sursele de mai jos: A. Ocupația militară otomană a Principatelor a fost de scurtă durată. Sub presiunea Marii Britanii și a Franței, Imperiul otoman și reprezentanții boierilor români au ajuns în 1822 la o înțelegere prin care se menținea suzeranitatea otomană, [...] reinstaurându-se domnii pământeni în Țara Românească și Moldova. [...] Dorința noilor domni [...] Grigore Ghica (1822-1828) al Țării Românești și Ioan Sandu Sturdza (1822-1828) al Moldovei de a-și extinde prerogativele puterii, le-a atras opoziția boierilor care doreau puteri sporite doar pentru ei. Drept urmare, îndelungatul conflict dintre domnitori și boieri a continuat și în perioada post-fanariotă. O altă problemă nerezolvată se referea la rolul Rusiei. Noul țar, Nicolae I [...], era hotărât să apere cu orice preț interesele Rusiei în Principate; în 1826 el l-a silit pe sultanul turc să semneze Convenția de la Akkerman. Prevederile acesteia reafirmau prerogativele Rusiei ca putere protectoare [...]. Guvernul rus părea decis să scoată complet Principatele de sub suzeranitatea otomană. Drept urmare, a solicitat domnilor și boierilor să elaboreze un regulament general, în scopul reorganizării, pe plan intern, a administrației politice și a vieții economice. (M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)

B. Anii de domnie personală a lui Gheorghe Bibescu (1842-1848) au fost productivi și sugestivi în privința a ceea ce a intenționat să facă pentru a aduce Țara Românească mai aproape de standardele europene de civilizație. Acceptând ideea că prosperitatea unei națiuni depinde de comerț, a luat măsuri pentru a îmbunătăți drumurile, ce se aflau într-o stare dezastruoasă, s-a străduit să elimine tarifele vamale ce mai existau între Țara Românească și Moldova, acțiune care, în consecință, ar fi condus la o uniune vamală și la o inevitabilă apropiere politică între cele două Principate. Bibescu a încercat să protejeze interesele economice ale țării, [...] cerând cu insistență guvernului otoman acordul pentru o creștere a taxelor de la 3% la 5% la bunurile manufacturate de import. Cu toate că a fost puternic preocupat de educație, soluția sa de rezolvare a înapoierii culturale, așa cum o numea el, s-a deosebit substanțial de planurile generației mai tinere de boieri liberali. În loc să sporească rolul limbii române [...] a propus introducerea limbii franceze ca limbă de predare în învățământul secundar și liceal [...]. (K. Hitchins, Românii 1774-1866)

Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe: