Subiectul I, 4.

Citiți, cu atenție, sursele de mai jos: A. „În deceniile patru și cinci ale secolului al XIX-lea, diferitele societăți și organizații revoluționare din Moldova, Țara Românească și Transilvania au încercat să ofere soluții concrete rezolvării problemelor fundamentale ale națiunii române […]. Treptat, s-a generalizat convingerea că singura cale de rezolvare a acestora […] era tactica insurecțională, revoluționară. Prin circulația intelectualilor de o parte și de alta a Carpaților, problemele globale ale națiunii au intrat în conștiința publică. Ca urmare, în primăvara anului 1848, […] elita românească era pregătită ideologic să declanșeze o acțiune generală de eliberare socială și națională. […] Deși Revoluția de la 1848-1849 a fost o manifestare a întregii națiuni române, datorită condițiilor specifice din fiecare provincie ea nu a izbucnit simultan și nici nu a cunoscut […] desfășurări identice. Regimul personal al domnului Mihail Sturdza și vecinătatea Rusiei nu au favorizat declanșarea unei insurecții generale în Moldova. Revoluția a debutat la Iași în data de 27 martie 1848, printr-o adunare destul de modestă. […] Documentul a fost intitulat Petiția proclamațiune a boierilor și notabililor Moldovei, un rol important în definitivarea lui având poetul Vasile Alecsandri.“ (I. A. Pop, I. Bolovan, Istoria României)

B. „Spre deosebire de evenimentele din Moldova de la sfârșitul lunii martie, în Țara Românească s-a desfășurat o revoluție în înțelesul propriu al cuvântului, care avea să dureze un răstimp de trei luni, pe plan intern ea dovedindu-se victorioasă, numai intervenția armată străină ducând în cele din urmă la sfârșitul ei. […] La 9 iunie 1848 revoluția se declanșează la Islaz […], formându-se primul guvern revoluționar […]. Se lansează aici principalul document […] al revoluției, Proclamația de la Islaz […]. Câteva importante prevederi vizau reorganizarea vieții de stat: instituirea unei domnii radical schimbate, cu «domn responsabil ales pe 5 ani din toate stările societății» […], responsabilitatea miniștrilor, modernizarea administrației […]. În domeniul drepturilor și libertăților cetățenești se prevedeau: desființarea rangurilor și privilegiilor; egalitatea de drepturi politice; egalitatea la plata impozitelor; desființarea cenzurii; dreptul la cuvânt și la întruniri […]. O deosebită importanță avea […] emanciparea țăranilor clăcași și împroprietărirea lor cu pământ, cu despăgubire. Era […] o prevedere care viza unele dintre problemele majore ale revoluției, problema agrară, de a cărei rezolvare depindea în mare măsură atragerea țărănimii în revoluție și, într-un fel, soarta revoluției.“ (N. Isar, Istoria modernă a românilor: 1774/1784-1918)

Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe: