Citește următorul fragment:
14 iulie 1943, Predeal
Dinu drag,
Sunt fericită că-mi scrii despre noile revelații pe care le ai în legătură cu romanul tău. Aceasta mă face să reînnoiesc ceea ce ți-am spus într-o zi, că niciodată să nu disperi atunci când întruchiparea ideilor tale întârzie să vină, căci timpul și viața trăită la rând îți măresc puterea de înțelegere, îmbogățindu-ți sufletul, dându-i mereu posibilitatea altor renașteri și cuprinsul altor lumini.
Ți-am mărturisit mereu că mă încred deplin în talentul tău și afirmarea spuselor mele nu întârzie să vină. Aș prefera acum să ne plimbăm pe marginea lacurilor noastre și să-ți împărtășesc descoperirile și întrebările mele din ultimul timp.
Pentru că zilele acestea a plouat teribil, norii vătuindu-mi și munții, și pădurile, am fost nevoită să stau în casă, să fac focul în sobă și, instalată cât mai comod, să citesc ca să uit de timp. Am început bineînțeles cu L’Idiot*. Probabil că vei fi dezamăgit de felul în care am înțeles această carte și de ecourile pe care le-a putut găsi în sufletul meu. Este totuși foarte natural să fie așa.
Senzația pe care am simțit-o în decursul lecturii a fost aceea de chin, înăbușire, apăsare. Deseori simțeam nevoia să deschid fereastra și să respir cât mai mult aer. Dostoievski probabil a coborât în iad să-și adune personagiile, le-a botezat creștinește și apoi le-a dat drumul în lume. Și recunosc că iadul este și pe pământ și că de cele mai multe ori îl descopăr și în sufletul meu.
Prințul Mîșkin nu a reușit decât în parte să-mi elibereze sufletul de înlănțuirea suferinței și a păcatelor celorlalte personagii. Și aceasta din următoarele motive:
I. Am înțeles prea mult suferința și structura sufletească a celorlalte personagii principale, Nastasia Philipovna și Aglae, pentru ca să nu le aprob acțiunile. [...]
De Mîșkin cred că m-aș fi îndrăgostit și eu nebunește, dacă aș fi luat parte la acțiunea romanului lui Dostoievski.
II. În legătură cu Mîșkin am să-ți pun câteva întrebări pe care nu știu dacă am dreptul să ți le pun.
Dacă Mîșkin ar fi posedat o inteligență mai complexă decât inteligența sufletească, ar fi putut fi tot așa cum era?
Ce folos și ce mângâiere au adus Mîșkin și sacrificiul său sufletelor chinuite de celelalte personaje?
De ce Mîșkin și toți eroii romanului au trebuit să sfârșească așa cum au sfârșit?
Probabil că nici Dostoievski nu a crezut în posibilitatea vreunei îndreptări sau a unui alt sfârșit pentru sufletul omenesc. [...] Are o forță și o putere de pătrundere de parcă ar fi Dumnezeu.
Probabil că ceea ce ți-am scris te va îndurera. Îmi pare teribil de rău că am simțit și înțeles astfel romanul lui Dostoievski. De fapt, bănuiesc că nu l-am înțeles deloc și mă întreb dacă voi ajunge să-l pătrund cu alt suflet și altă minte vreodată.
Nelli
Dinu & Nelli Pillat, Biruința unei iubiri
*L’Idiot (limba franceză) – Idiotul, roman scris de F. M. Dostoievski. Ca majoritatea intelectualilor epocii, Nelli citește mai ales în limba franceză și folosește ortografia franceză a numelor.
Cerința
20 de puncte
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă lectura este sau nu o modalitate de a te detașa de realitate, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Biruința unei iubiri de Dinu & Nelli Pillat, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte. 6 puncte
Notă
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
Arată baremul
B. (20 de puncte)
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție - 1 punct
– câte 2 puncte pentru enunțarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară, în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p. - 2 x 2 puncte = 4 puncte
– câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunțate: dezvoltare clară, nuanțată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. - 2 x 2 puncte = 4 puncte
– valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument – 3 p./simpla citare a unor secvențe din text – 1 p.; raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p. - 3 puncte + 1 punct = 4 puncte
– formularea unei concluzii pertinente - 1 punct
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parțial adecvată – 1 p. - 2 puncte
– respectarea normelor limbii literare (0 – 1 greșeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) - 1 punct
– respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0 – 1 greșeli ortografice și de punctuație – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) - 1 punct
– așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct
– respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
