Citește următorul fragment:
[Să revenim la 1879.] Anii următori nu au adus nicio schimbare în viața noastră, doar copiii creșteau fiecare după firea și dispozițiunile lui.
Ionel avea un talent deosebit pentru toate studiile, dezvoltat de profesori eminenți. La matematici, când bietul d. Alecu Borănescu se încurca la o problemă sau o teoremă, zicea: „Să iasă Brătianu și s-o dezlege”. La soluțiunea dată, adăuga, ca să aibă aerul de-a fi glumit: „Toți matematicienii mari încep cu B: Bertrand, Briot, Biot, Borănescu, poate într-o zi și Brătianu?” [...]
Ionel se destină ingineriei. După ce-și luă bacalaureatul, intră ca voluntar în Regimentul 2 Artilerie și, cum nu era ocupat la cazarmă decât dimineața de la 6 [la] 12, după-amiaza se ducea la Școala de Poduri și Șosele, admirabil organizată de G. Duca, unde cei mai buni profesori și absolvenți ai școalelor străine țineau cursuri.
D. Duca, în special, s-a ocupat cu prepararea lui pentru Școala Politehnică din Paris. A făcut la București anul de elementare. Cele șase luni de voluntariat au fost în aceste condițiuni foarte obositoare.
Dinu, mai liniștit, dar fără șovăire și cu multă conștiință, a urmat exact același program de la începutul la sfârșitul studiilor lor.
Vintilă, trimis la liceu dintr-un început, în clasa I, deși mama ar fi voit să-l mai ție acasă, a mers bine un an. Într-al doilea însă, din cauza boalei Piei și a mea, mama neputând să controleze destul de des ce făcea la școală, unde nici buletinele nu le da, nici punctualitatea profesorilor nu-i ținea în strună, având și un tovarăș de bancă ușurel și amator de panoramă* (care atunci preceda cinematografului), s-a legat cu Teodor Florescu și, în loc de a se plictisi în clasă, se desfătau prea des la panoramă, patinaj, Șosea sau jocuri prin curtea liceului. Rezultatul la examenul final n-a fost cel normal în familia noastră; Vintilă trecu clasa fără strălucire; părinții, mortificați și îngrijați, îl oropsiră pe timpul vacanței. Nicio pedeapsă materială nu-i fu dată; în aparență ducea aceeași viață ca noi, dar, când seara veneam în șir să îmbrățișăm părinții zicându-le noapte bună, în loc de sărutările și mângâierile date celor demni, Vintilă trebuia să treacă fără a primi măcar o privire de la tata. Bietul vinovat în fiecare zi își suferea chinul și se ducea la pat nenorocit, până când, la o serbare de familie, tata îl iertă. Rezultatul a fost radical. În urmă, niciunul n-a muncit atât în tot timpul studiilor și, pot zice, în tot timpul vieții. [...]
Dar nu numai la partea materială a vieții se gândeau părinții, ci, pe lângă învățătura ce ne dădeau, voiau să ne împodobească sufletul și cu simțul artelor. Îndată ce copiii începeau să se dezvolte, lecțiile de muzică erau completate cu audițiunea concertelor. Noi am fost printre primii abonați ai lui Wachmann la concertele simfonice în Ateneul de lângă Cișmigiu; nu venea un artist de seamă fără să nu-l auzim; mergeam la operă de câte ori se putea. [...]
Rarele expoziții de pictură le vedeam regulat. Frații și surorile și-au dezvoltat gustul artistic după mijloace și împrejurări, dar niciunul n-ar fi neglijat vizitarea monumentelor și a muzeelor în călătoriile lor. Ionel nu scăpa nicio ocaziune spre a cunoaște chiar cele mai mici rămășițe interesante ale trecutului de câte ori străbătea cu automobilul un oraș sau un sat.
Sabina Cantacuzino, Din viața familiei Ion C. Brătianu, 1821 – 1891
*panoramă – tablou desfășurat circular, iluminat astfel încât spectatorul aflat în centrul încăperii să aibă iluzia unei imagini reale
Cerința
20 de puncte
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă familia are sau nu un rol important în dezvoltarea gustului artistic, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Din viața familiei Ion C. Brătianu, 1821 – 1891 de Sabina Cantacuzino, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte. 6 puncte
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
Arată baremul
Reguli generale:
SUBIECTUL I
B. (20 de puncte)
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție - 1 punct
– câte 2 puncte pentru enunțarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară, în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p. - 2 x 2 puncte = 4 puncte
– câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunțate: dezvoltare clară, nuanțată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. - 2 x 2 puncte = 4 puncte
– valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument – 3 p./simpla citare a unor secvențe din text – 1 p.; raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p. - 3 puncte + 1 punct = 4 puncte
– formularea unei concluzii pertinente - 1 punct
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parțial adecvată – 1 p. - 2 puncte
– respectarea normelor limbii literare (0 – 1 greșeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) - 1 punct
– respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0 – 1 greșeli ortografice și de punctuație – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) - 1 punct
– așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct
– respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte - 1 punct
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
