Citește următorul fragment:
Spuneam că m-am născut și că am crescut între cărți. Spațiul și timpul nu-mi îngăduie aci incursiuni memorialistice, pentru a lămuri în amănunt datorită căror conjuncturi și structuri firești, prin ce proces această prezență a cărților – cărți de biolog și de știință experimentală în laborator, cărți de cultură generală și de literatură românească și universală – nu mi-a alterat, pe de o parte, prospețimea senzațiilor de copil cu porniri hoinare și animalic îndrăgostit de natura în care mă simțeam eu însumi un element al naturii, cum, pe de altă parte, nu mi-a alterat și nu mi-a deviat nici sănătoasa dragoste pentru literatura și arta sănătoasă, valabilă, decantată și ratificată de timp, deși am devorat cu o aviditate barbară cărți după cărți, cărți peste cărți, cu totul nepotrivite vârstei și priceperii, încă din anii când alți copii mai adormeau sub pernă cu poveștile lui Andersen sau ale fraților Grimm.
Mai anii trecuți, printre cele vreo 8000 – 9000 de volume și colecții de reviste câte amenință să mă expulzeze din casă, un prieten descoperise un volumaș vechi și ferfenițit, cusut cu ață și lipit cu clei, pe care a socotit de cuviință să-l predea unui legător de cărți pentru a-l fățui și pieptăna, să capete un aspect mai chipeș, mai demn și mai onorabil. Argumentele sale erau justificate într-o oarecare măsură. Volumașul putea fi socotit un soi de document. E semnat de Alexandru Vlahuță, se intitulează Din durerile lumii și poartă pe prima filă mențiunea cu cerneală decolorată, cu litere inegale și strâmbe, școlărești: „Citită de mine Mercuri (data ilizibilă) ianuarie 1902, Petrescu D. Cezar”. Miercuri, nu știu câte ianuarie 1902, lectorul cărții împlinise nouă ani, o lună și câteva zile. Totuși, citise volumul lui Vlahuță Din durerile lumii. [...]
La finele claselor primare, absolvite cu dispensă de vârstă, citisem cu hurta* și, evident, pe ascuns de tata și întru disperarea principiilor sale educativ-pedagogice tot ce-mi căzuse în mână: Creangă, Alecsandri, Eminescu, Vlahuță, Coșbuc, Delavrancea, Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Jules Verne, Gustave Aimard, Fenimore Cooper, Dickens, Sienkiewicz, Alexandre Dumas, Gogol, Turgheniev, Eugène Sue, ba chiar și Zola, iar colac peste pupăză și Crimă și pedeapsă de Dostoievski, pe lângă aproape toate numerele din „Biblioteca pentru toți” și imensa colecție de reviste mai noi și mai vechi din rafturile bibliotecii paterne, pe care-o deschideam cu chei potrivite, cât am fost pus sub observație, până ce vigilența tatei a obosit la prea greaua încercare pusă de o asemenea pramatie de odraslă. Biblioteca, firește, răsturnată și învălmășită în capul meu.
Dar nu atât de grav și haotic pe cât s-ar putea crede, fiindcă după fiecare criză ciclică de lecturi, intervenea cura tonică de viață copilărească, de haimanalâcuri, de scăldat, de înot, de săniuș, de ghețuș, de picioare scrântite, de degete zdrelite, de epice isprăvi în hoarde constituite cu alte pramatii de vârsta mea [...].
Cezar Petrescu, Cum am devenit scriitor, în volumul Evocări și aspecte literare
*cu hurta – (loc. adv.) cu grămada, cu toptanul
Cerința
20 de puncte
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă este necesară sau nu îndrumarea lecturii copiilor de către adulți, raportându-te atât la fragmentul extras din textul Cum am devenit scriitor de Cezar Petrescu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte. 6 puncte
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
Arată baremul
SUBIECTUL I
B. (20 de puncte)
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 1 punct
– câte 2 puncte pentru enunțarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară, în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
– câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunțate: dezvoltare clară, nuanțată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
– valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument – 3 p./simpla citare a unor secvențe din text – 1 p.; raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p. 3 puncte + 1 punct = 4 puncte
– formularea unei concluzii pertinente 1 punct
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parțial adecvată – 1 p. 2 puncte
– respectarea normelor limbii literare (0 – 1 greșeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct
– respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0 – 1 greșeli ortografice și de punctuație – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct
– așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
– respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte 1 punct
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
