Subiectul al III-lea, toate variantele

SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte) Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric prin care românii se implică în relațiile internaționale din perioada 1380-1400 (de exemplu: acceptarea suzeranității regelui Poloniei de către Petru I Mușat, cruciada de la Nicopole etc.) 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două acțiuni militare la care participă românii în perioada 1401-1456 (de exemplu: lupta de la Marienburg, cruciada de la Varna, lupta de la Belgrad etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru precizarea oricărei acțiuni diplomatice desfășurate de români în perioada 1457-1500 (de exemplu: Tratatul de la Overchelăuți, Tratatul de la Hârlău etc.) câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte cu privire la aceasta (de exemplu: Ștefan cel Mare recunoaște suzeranitatea regelui Poloniei, Cetatea Hotin este cedată regelui Poloniei, contribuie la consolidarea domniei lui Ștefan cel Mare etc.; este încheiat între Ștefan cel Mare și regele Poloniei, ajutor militar reciproc, precedat de confruntări militare între Moldova și Polonia etc.) (3px2=6p) - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la participarea românilor la relațiile internaționale din secolul al XVI-lea (de exemplu: Românii participă la relațiile internaționale din secolul al XVI-lea prin acțiuni cu caracter antiotoman., Românii participă la relațiile internaționale din secolul al XVI-lea prin acțiuni diplomatice. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru menționarea constituției României adoptate în etapa stalinismului, în a doua jumătate a secolului al XX-lea (Constituția din 1952) 3 puncte pentru prezentarea constituției menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la constituție și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la constituție - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două acțiuni politice desfășurate de România în relațiile internaționale din perioada 1955-1969 (de exemplu: devine stat membru al Organizației Tratatului de la Varșovia, legături diplomatice cu RFG, participarea la Conferința de la Moscova desfășurată în contextul Războiului de 6 zile etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru precizarea oricărei practici politice utilizate în România, în perioada 1970-1988 (de exemplu: cultul personalității, represiunea politică etc.) câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte referitoare la aceasta (de exemplu: se accentuează în etapa național-comunismului, preia modelul asiatic, se manifestă în domeniul cultural etc.; se exercită prin intermediul Securității, se intensifică supravegherea populației, încalcă drepturile și libertățile cetățenești etc.) (3px2=6p) - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la democrația din România în perioada 1990-1997 (de exemplu: Democrația din România în perioada 1990-1997 a fost consolidată prin măsuri legislative.; Pluralismul politic este o caracteristică a democrației din România în perioada 1990-1997. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte) Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru precizarea oricărui proiect politic referitor la statul român modern elaborat în spațiul românesc, în perioada 1821-1848 (de exemplu: Constituția Cărvunarilor, Proclamația de la Islaz etc.) câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte cu privire la acesta (de exemplu: susține principiul separării puterilor în stat, solicită reformarea administrației, prevede egalitate în fața legii etc.; este elaborată în contextul Revoluției din 1848-1849, solicită împroprietărirea țăranilor cu despăgubire, are rol de constituție etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate de români în perioada 1857-1864 (de exemplu: Rezoluțiile din Adunările Ad-hoc/Rezoluția din Adunarea Ad-hoc a Țării Românești/Moldovei, dubla alegere a lui Al. I. Cuza/alegerea lui Al. I. Cuza ca domn al Moldovei/Țării Românești, Legea instrucțiunii publice etc.) 3 puncte pentru prezentarea acțiunii menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la această acțiune și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la acțiunea menționată - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte referitoare la Constituția din 1866 (de exemplu: statul se numește România, reflectă principiul separării puterilor, forma de guvernământ este monarhia constituțională etc.) (3px2=6p) - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la politica externă desfășurată de România în perioada 1877-1890 (de exemplu: Politica externă desfășurată de România în perioada 1877-1890 a fost influențată de „criza orientală‟., Politica externă desfășurată de România în perioada 1877-1890 se caracterizează prin colaborarea cu mari puteri europene. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate de români în perioada 1857-1859 (de exemplu: Rezoluțiile din Adunările Ad-hoc/Rezoluția din Adunarea Ad-hoc a Țării Românești/Moldovei, organizarea adunărilor elective, dubla alegere a lui Al. I. Cuza/alegerea lui Al. I. Cuza ca domn al Moldovei/Țării Românești etc.) 3 puncte pentru prezentarea acțiunii menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la această acțiune și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la acțiunea menționată - 2 puncte pentru precizarea oricărei măsuri adoptate în statul român, în perioada 1861-1866 (de exemplu: Legea rurală, Constituția din 1866 etc.) câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte cu privire la această măsură (de exemplu: prevede emanciparea țăranilor, stabilește condițiile împroprietăririi țăranilor, rezolvă parțial problema agrară etc.; statul se numește România, reflectă principiul separării puterilor, forma de guvernământ este monarhia constituțională etc.) (3px2=6p) - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două fapte istorice la care participă România în cadrul relațiilor internaționale din perioada 1875-1885 (de exemplu: Convenția cu Rusia din 1877, lupta de la Plevna, aderarea la Tripla Alianță etc.) (3px2=6p) - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la politica externă a României în perioada 1916-1918 (de exemplu: Politica externă a României în perioada 1916-1918 a fost influențată de marile alianțe din Primul Război Mondial., România participă la acțiuni diplomatice în cadrul politicii externe din perioada 1916-1918. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte) Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru precizarea oricărui fapt istoric desfășurat în România, în perioada 1947-1948 (de exemplu: Constituția din 1948, naționalizarea etc.) câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte cu privire la acesta (de exemplu: Marea Adunare Națională era instituția supremă în stat, legitimează regimul totalitar, a fost elaborată după model sovietic etc., desființează proprietatea privată, vizează întreprinderile industriale, miniere, bancare și de transporturi, întreprinderile trec în proprietatea statului etc.) (3px2=6p) - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte referitoare la politica externă a României, în perioada 1949-1960 (de exemplu: constituirea Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, fondarea Pactului de la Varșovia, este subordonată față de URSS etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru menționarea oricărei practici politice utilizate în România, între anii 1961-1975 (de exemplu: Constituția din 1965, cultul personalității etc.) 3 puncte pentru prezentarea practicii politice menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la practica politică și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la practica politică - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la politica externă promovată de România în perioada 1965-1985, în cadrul Războiului rece (de exemplu: Politica externă promovată de România în perioada 1965-1985, în cadrul Războiului rece, se caracterizează prin stabilirea relațiilor diplomatice cu state democratice.; Politica externă promovată de România în perioada 1965-1985, în cadrul Războiului rece, reflectă tendințele de distanțare față de URSS. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)

Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte) Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru precizarea oricărui conflict militar la care participă românii în secolul al XIV-lea (de exemplu: lupta de la Posada, lupta de la Rovine etc.) câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte referitoare la acesta (de exemplu: voievodul Basarab obține victoria împotriva regelui Ungariei, Țara Românească devine stat independent, este relatată în izvorul istoric Cronica pictată de la Viena etc.; are caracter antiotoman, sultanul Baiazid conduce expediția militară în nordul Dunării, Mircea cel Bătrân organizează acțiunile militare ale românilor etc.) (3px2=6p) - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două acțiuni prin care românii se implică în relațiile internaționale din prima jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: Alexandru cel Bun acceptă suzeranitatea regelui Poloniei, trupe moldovene luptă la Grϋnwald/Marienburg, cruciada de la Varna etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric referitor la spațiul românesc, desfășurat în a doua jumătate a secolului al XV-lea – prima jumătate a secolului al XVI-lea (de exemplu: lupta de la Vaslui, organizarea Transilvaniei ca principat autonom sub suzeranitate otomană etc.) 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la acțiunile diplomatice desfășurate de români în a doua jumătate a secolului al XVI-lea (de exemplu: Acțiunile diplomatice desfășurate de români în a doua jumătate a secolului al XVI-lea au caracter antiotoman., Prin acțiunile diplomatice desfășurate în a doua jumătate a secolului al XVI-lea românii stabilesc relații politice cu state creștine. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte) Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru precizarea oricărei acțiuni politice desfășurate în România între anii 1946-1960 (de exemplu: Constituția din 1948, colectivizarea etc.) câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte referitoare la aceasta (de exemplu: legitimează regimul totalitar, prevede constituirea Marii Adunări Naționale, statul se numește Republica Populară Română etc.; se desfășoară după model sovietic, vizează proprietatea privată asupra pământului, e însoțită de represiune politică etc) (3px2=6p) - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două măsuri adoptate în politica internă a României între anii 1964-1985 (de exemplu: adoptarea Constituției din 1965, cultul personalității devine politică de stat, represiunea politică etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric din perioada național-comunismului prin care România participă la relațiile internaționale (de exemplu: Conferința de la Moscova desfășurată în contextul Războiului de 6 zile, Conferința de la Helsinki etc.) 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la consolidarea democrației postdecembriste în perioada 1990-1995 (de exemplu: Garantarea drepturilor și libertăților cetățenești a contribuit la consolidarea democrației postdecembriste în perioada 1990-1995.; Consolidarea democrației postdecembriste în perioada 1990-1995 se realizează prin măsuri legislative. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)

Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte) Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric la care participă românii în anul 1918 pentru realizarea României Mari (de exemplu: adoptarea deciziei de unire a Basarabiei cu România, Adunarea Națională de la Alba Iulia etc. ) 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric menționat și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric menționat - câte 3 puncte pentru menționarea celor două constituții ale României adoptate în perioada 1920-1940 (Constituția din 1923, Constituția din 1938) și a oricărui aspect referitor la fiecare dintre acestea (de exemplu: consolidează democrația, România este stat național, unitar și indivizibil etc.; are caracter autoritar, regele este Capul Statului etc.) (3px4=12p) - 2 puncte pentru precizarea oricărei acțiuni desfășurate în România, în anii 1946-1947 (de exemplu: falsificarea rezultatului alegerilor din 1946, înlăturarea monarhiei constituționale etc.) - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la regimul politic instaurat în România în anul 1948 (de exemplu: Regimul politic instaurat în România în anul 1948 are caracter totalitar.; Regimul politic instaurat în România în anul 1948 încalcă drepturile și libertățile cetățenilor. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte) Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru precizarea oricărei practici politice din perioada stalinismului utilizate în România, în a doua jumătate a secolului al XX-lea (de exemplu: adoptarea Constituției din 1952, represiunea politică etc.) - 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric desfășurat în perioada național-comunismului, în politica internă a statului român (de exemplu: adoptarea Constituției din 1965, utilizarea cultului personalității de către N. Ceaușescu etc.) 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două acțiuni de politică externă desfășurate de România în perioada 1951-1980 (de exemplu: aderarea la Pactul de la Varșovia, stabilirea relațiilor diplomatice cu R. F. Germania, menținerea relațiilor diplomatice cu Israel după Războiul de 6 zile etc.) și a oricărui aspect referitor la fiecare dintre aceste acțiuni (de exemplu: România este membru al alianței politico-militare din 1955, reflectă caracteristicile etapei stalinismului în plan extern etc.; este dezaprobată de R.D. Germană, relații la nivel de ambasadă etc.; se adoptă o atitudine diferită de aceea a Pactului de la Varșovia, reflectă caracteristicile etapei național-comunismului în plan extern etc.) (3px4=12p) - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la democrația postdecembristă din România, în perioada 1990-2000 (de exemplu: Democrația postdecembristă din România, în perioada 1990-2000, se consolidează prin practici politice din domeniul legislativ., În perioada 1990-2000, democrația postdecembristă din România se caracterizează prin garantarea drepturilor și libertăților cetățenești. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte) Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru precizarea oricărei acțiuni politice desfășurate în România, în perioada 1946-1947 (de exemplu: falsificarea rezultatului alegerilor parlamentare, înlăturarea monarhiei constituționale etc.) - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două practici politice utilizate în România, în perioada stalinismului (de exemplu: adoptarea Constituției din 1948, cenzura, colectivizarea etc.) și a oricărui aspect referitor la fiecare dintre acestea (de exemplu: legitimează regimul totalitar, prevede constituirea Marii Adunări Naționale etc., încalcă drepturile și libertățile cetățenilor, se redactează lista publicațiilor interzise etc., vizează desființarea proprietății private în mediul rural, determină represiunea țăranilor care se opun colectivizării etc.) (3px4=12p) - 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric prin care România participă la relațiile internaționale din perioada Războiului rece (de exemplu: fondarea Pactului de la Varșovia, Conferința de la Helsinki etc.) 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la schimbarea regimului politic din România la sfârșitul secolului al XX-lea (de exemplu: La sfârșitul secolului al XX-lea, prin schimbarea regimului politic, în România se instaurează democrația.; Schimbarea regimului politic din România a fost realizată, la sfârșitul secolului al XX-lea, prin acțiuni anticomuniste. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru precizarea oricărui proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea – prima jumătate a secolului al XIX-lea (de exemplu: memoriul boieresc înaintat în Congresul de la Șistov, Proclamația de la Islaz etc.) - 2 puncte pentru menționarea oricărui eveniment istoric desfășurat de români în perioada 1857 - 1866 (de exemplu: elaborarea Rezoluțiilor în cadrul Adunărilor ad-hoc, dubla alegere a lui Al. I. Cuza etc.) 3 puncte pentru prezentarea evenimentului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la evenimentul istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la evenimentul istoric - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două fapte istorice la care participă România în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (de exemplu: încheierea Convenției româno-ruse, războiul ruso-otoman din cadrul crizei orientale, aderarea la Tripla Alianță etc.) și a oricărei caracteristici a fiecăruia dintre acestea (de exemplu: reglementează traversarea teritoriului României de către trupele ruse, prevede respectarea integrității teritoriale a României etc.; are ca obiectiv obținerea independenței de stat, trupele româno-ruse obțin victoria la Plevna etc.; evidențiază orientarea României în politica externă, are caracter secret etc.) (3px4=12p) - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la politica externă a României în perioada 1916-1920 (de exemplu: Politica externă a României în perioada 1916-1920 este determinată de alianța cu Antanta., Politica externă a României în perioada 1916-1920 are ca scop realizarea obiectivului național. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte) Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru precizarea oricărui proiect politic referitor la statul român modern elaborat în perioada 1848-1857 (de exemplu: Proclamația de la Islaz, Rezoluțiile elaborate în Adunările ad-hoc etc.) câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două solicitări înscrise în proiectul politic precizat (de exemplu: domn ales pe 5 ani din toate categoriile sociale, emanciparea țăranilor și împroprietărirea cu despăgubire, libertatea de exprimare etc., consolidarea autonomiei, unirea Principatelor, prinț străin etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric desfășurat în spațiul românesc între anii 1859-1865 (de exemplu: dubla alegere a lui Al. I. Cuza, adoptarea Legii rurale etc.) 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte referitoare la Constituția din 1866 (de exemplu: a fost promulgată de principele Carol I, forma de guvernământ este monarhia constituțională, prevede drepturi și libertăți etc.) (3px2=6p) – 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la participarea României la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (de exemplu: România participă la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea prin acțiuni militare. SAU Prin participarea la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea România vizează atingerea obiectivelor naționale. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte) Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru precizarea oricărui fapt istoric desfășurat de români în perioada 1851-1859 (de exemplu: elaborarea Rezoluțiilor din Adunările ad-hoc, dubla alegere a lui Al. I. Cuza etc.) câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte referitoare la faptul istoric precizat (de exemplu: prevăd unirea Moldovei cu Țara Românească, solicită statutul de neutralitate, au fost prezentate marilor puteri garante etc.; se realizează în cadrul adunărilor elective organizate la Iași și la București, este recunoscută în plan internațional, a contribuit la constituirea statului român modern etc.) (3px2=6p) - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două măsuri adoptate de statul român în plan intern, între anii 1862-1870 (de exemplu: adoptarea Legii rurale/Legii instrucțiunii publice, adoptarea Constituției din 1866 etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric desfășurat de România în contextul „crizei orientale‟ din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (de exemplu: proclamarea independenței României, participarea la războiul ruso-otoman etc.) 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la implicarea statului român în relațiile internaționale din primele două decenii ale secolului al XX-lea (de exemplu: Statul român se implică în relațiile internaționale din primele două decenii ale secolului al XX-lea prin acțiuni diplomatice.; Implicarea statului român în relațiile internaționale din primele două decenii ale secolului al XX-lea are consecințe favorabile pentru România. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)

Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte) Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror trei aspecte referitoare la democrația din statul român în primul deceniu după constituirea României Mari (1918) (de exemplu: monarhia constituțională, principiul separării puterilor în stat, respectarea drepturilor cetățenești, pluripartidismul etc.) (3px3=9p) - 2 puncte pentru precizarea legii fundamentale adoptate în România între anii 1931-1940: Constituția din 1938 3 puncte pentru menționarea oricărei consecințe a acesteia (de exemplu: consolidarea regimului politic instaurat de regele Carol al II-lea, limitarea drepturilor cetățenilor etc.) - 2 puncte pentru menționarea oricărei practici politice utilizate în România, în etapa stalinismului din a doua jumătate a secolului al XX-lea (de exemplu: adoptarea Constituției din 1952, represiunea politică etc.) 3 puncte pentru prezentarea practicii politice menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la practica politică și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la practica politică - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la România în perioada 1965 - 1988 (de exemplu: În perioada 1965 - 1988, regimul politic din România se consolidează prin practici politice totalitare; În perioada 1965 - 1988, în România au loc acțiuni prin care sunt încălcate drepturile omului. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte) Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două acțiuni prin care românii participă la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIV-lea – prima jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: Tratatul de la Brașov din 1395, cruciada de la Nicopole din 1396, Tratatul încheiat de Alexandru cel Bun cu regele Poloniei la începutul secolului al XV-lea etc.) (3px2=6p) - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două consecințe ale acțiunilor desfășurate de români în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: menținerea autonomiei Țărilor Române, desfășurarea luptei de la Baia din 1467, încheierea Tratatului de la Hârlău la sfârșitul secolului al XV-lea etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru precizarea oricărei instituții politice centrale din spațiul românesc extracarpatic (de exemplu: domnia, sfatul domnesc etc.) 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric la care participă românii în secolele al XVI-lea – al XVII-lea, în cadrul relațiilor internaționale (de exemplu: Tratatul de la Mânăstirea Dealu din 1598, asediul Vienei în 1683 etc.) 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la o instituție politică centrală din spațiul românesc est-carpatic în secolul al XVIII-lea (de exemplu: Dimitrie Cantemir, ca reprezentant al domniei din spațiul românesc est-carpatic, participă la relațiile internaționale din secolul al XVIII-lea.; Imperiul Otoman intervine în organizarea domniei, instituție politică centrală din spațiul românesc est-carpatic, în secolul al XVIII-lea. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte) Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două acțiuni desfășurate de români în contextul unui conflict politico-militar internațional din primele două decenii ale secolului al XX-lea și a oricărei consecințe a fiecăreia dintre acestea (de exemplu: aderarea la Antanta în 1916, constituirea Sfatului Țării în Basarabia, semnarea Păcii de la București din 1918 etc. și România declară război Austro-Ungariei în 1916, armatele române participă la acțiuni militare în Transilvania etc.; proclamarea Republicii Democratice Moldovenești, unirea Basarabiei cu România etc.; pierderi teritoriale pentru România, subordonarea economiei românești față de interesele Puterilor Centrale etc.) (3px4=12p) - 2 puncte pentru menționarea oricărui aspect referitor la Constituția din 1923 (de exemplu: are caracter democratic, respectă principiul separării puterilor în stat etc.) 3 puncte pentru prezentarea aspectului menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la acest aspect și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la aspectul menționat - 2 puncte pentru precizarea noului regim politic impus în România postbelică, în prima jumătate a secolului al XX-lea (de exemplu: comunist, stalinism etc.) - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la politica internă a României în perioada 1952-1980 (de exemplu: Politica internă a României în perioada 1952-1980 urmărește consolidarea regimului politic totalitar., În perioada național-comunismului, disidența anticomunistă reacționează față de măsurile adoptate în politica internă a României. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte) Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru precizarea oricărui conflict militar la care participă românii din sudul Carpaților în secolul al XIV-lea (de exemplu: lupta de la Posada, lupta de la Rovine etc.) câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte cu privire la acesta (de exemplu: voievodul Basarab obține victoria împotriva regelui Ungariei, Țara Românească devine stat independent, este relatată în izvorul istoric Cronica pictată de la Viena etc.; are caracter antiotoman, sultanul Baiazid conduce expediția militară în nordul Dunării, Mircea cel Bătrân organizează acțiunile militare ale românilor etc.) (3px2=6p) - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două acțiuni politice referitoare la spațiul românesc din estul Carpaților în secolul al XIV-lea (de exemplu: Dragoș devine conducătorul mărcii de apărare împotriva tătarilor, Bogdan obține independența Moldovei, Petru I Mușat acceptă suzeranitatea regelui Poloniei etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric la care participă românii în prima jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: Alexandru cel Bun acceptă suzeranitatea regelui Poloniei, lupta de la Sibiu etc.) 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la acțiunile diplomatice desfășurate de români în a doua jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: Acțiunile diplomatice desfășurate de români în a doua jumătate a secolului al XV-lea au caracter antiotoman., Prin acțiunile diplomatice desfășurate în a doua jumătate a secolului al XV-lea românii stabilesc relații politice cu state creștine. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte) Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două măsuri de politică internă care au contribuit la constituirea și consolidarea statului român în perioada 1860-1865 (de exemplu: constituirea Adunării legislative unice în București, Legea rurală, Legea instrucțiunii publice etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru precizarea Constituției din 1866 câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte referitoare la prevederile acesteia (de exemplu: consacră principiul separării puterilor în stat, forma de guvernământ este monarhia constituțională, garantează drepturi cetățenești etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric desfășurat în Transilvania, în anul 1918, pentru realizarea României Mari (de exemplu: Consiliul Național Român Central organizează Adunarea Națională de la Alba Iulia, adoptarea Rezoluției de la Alba Iulia etc.) 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la politica internă a României în perioada 1919-1927 (de exemplu: În perioada 1919-1927, se utilizează practici politice cu caracter democratic în politica internă a României.; Politica internă a României, în perioada 1919-1927, are ca scop consolidarea statului național unitar. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)

Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

Reguli generale:

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două autonomii locale atestate în spațiul românesc din Sudul Carpaților, în secolul al XIII-lea (de exemplu: cnezatul lui Ioan, voievodatul lui Litovoi, voievodatul lui Seneslau etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru precizarea oricărei acțiuni diplomatice la care participă românii din spațiul extracarpatic în secolul al XIV-lea (de exemplu: Tratatul de la Brașov, omagiul de vasalitate depus de Petru I Mușat etc.) câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte referitoare la aceasta (de exemplu: caracter antiotoman, ajutor militar reciproc între Ungaria și Țara Românească, Mircea cel Bătrân acceptă suzeranitatea regelui Ungariei etc.; domnul Moldovei acceptă suzeranitatea regelui Poloniei, ajutor militar reciproc între Moldova și Polonia, asigură susținerea Moldovei în fața unui eventual atac al Ungariei etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni militare desfășurate de reprezentantul unei instituții centrale din Moldova în relațiile internaționale din secolul al XV-lea (de exemplu: lupta de la Baia, lupta de la Vaslui etc.) 3 puncte pentru prezentarea acțiunii militare menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la acțiunea militară și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la acțiunea militară - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la organizarea unei instituții centrale din Țara Românească în secolul al XVI-lea (de exemplu: În secolul al XVI-lea, organizarea unei instituții centrale din Țara Românească este influențată de acțiunile marii boierimi.; Acțiunile diplomatice din secolul al XVI-lea vizează și organizarea unei instituții centrale din Țara Românească. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte) Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru precizarea oricărui fapt istoric din perioada 1361-1400 la care participă românii în cadrul relațiilor internaționale (de exemplu: Tratatul de la Brașov, cruciada de la Nicopole etc.) câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte referitoare la acesta (de exemplu: caracter antiotoman, ajutor militar reciproc între Ungaria și Țara Românească, Mircea cel Bătrân acceptă suzeranitatea regelui Ungariei etc.; participarea românilor sub conducerea lui Mircea cel Bătrân, trupele creștinilor sunt înfrânte, consolidarea dominației otomane în Peninsula Balcanică etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni de politică externă la care participă românii în prima jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: Alexandru cel Bun acceptă suzeranitatea regelui Poloniei, cruciada de la Varna etc.) 3 puncte pentru prezentarea acțiunii de politică externă menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la acțiune și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la acțiunea de politică externă - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte cu privire la implicarea românilor în relațiile internaționale din perioada 1451-1500 (de exemplu: acțiuni militare cu caracter antiotoman, susțin lupta antiotomană în alianță cu state creștine, încheierea Tratatului de la Overchelăuți etc.) (3px2=6p) - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la organizarea instituțională din spațiul românesc în secolul al XVI-lea (de exemplu: Organizarea instituțională din spațiul românesc în secolul al XVI-lea este influențată de evoluția relațiilor internaționale., Acțiunile diplomatice din secolul al XVI-lea vizează organizarea instituțională din spațiul românesc. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)

Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte) Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru precizarea oricărui fapt istoric din primele șase decenii ale secolului al XIV-lea, referitor la spațiul românesc din Sudul Carpaților (de exemplu: lupta de la Posada, crearea Mitropoliei Țării Românești etc. ) câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte cu privire la acest fapt istoric (de exemplu: Basarab obține victoria împotriva regelui Ungariei, Țara Românească devine stat independent, este atestată prin izvorul istoric Cronica pictată de la Viena etc.; întemeiată de Nicolae Alexandru la Curtea de Argeș, dependentă de Patriarhia din Constantinopol, consolidează independența Țării Românești față de Ungaria etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric desfășurat în secolul al XIV-lea în spațiul românesc din Estul Carpaților (de exemplu: descălecatul lui Dragoș, descălecatul lui Bogdan etc. ) 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric menționat - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte cu privire la organizarea instituțională a Transilvaniei în secolele al XVI-lea – al XVII-lea (de exemplu: devine principat autonom sub suzeranitate otomană, principele este ales de dietă, constituirea guberniului etc.) (3px2=6p) - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la organizarea instituțională din Moldova sau din Țara Românească în prima jumătate a secolului al XVIII-lea (de exemplu: Imperiul Otoman intervine în organizarea instituțională din Moldova sau din Țara Românească în prima jumătate a secolului al XVIII-lea.; Organizarea instituțională din Moldova sau din Țara Românească în prima jumătate a secolului al XVIII-lea este influențată de evoluția relațiilor internaționale. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)

Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte) Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru precizarea oricărui fapt istoric desfășurat de România în criza orientală din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (de exemplu: Convenția cu Rusia, participarea la războiul ruso-otoman etc.) câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte cu privire la acesta (de exemplu: trupele ruse străbat teritoriul românesc pentru a trece în sudul Dunării, Rusia garantează respectarea integrității teritoriale a României, stabilește traseul trupelor ruse în România etc.; frontul de la Plevna e condus de principele Carol I, cetatea Plevna a fost asediată, armata română desfășoară acțiuni militare în zona Vidinului etc.) (3px2=6p) - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două acțiuni la care participă românii în relațiile internaționale din perioada 1916-1917 (de exemplu: alianța cu Antanta, intrarea în Primul Război Mondial, lupta de la Oituz etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric desfășurat de români în anul 1918, care a contribuit la realizarea României Mari (de exemplu: unirea Basarabiei cu România, organizarea Adunării Naționale de la Alba Iulia etc.) 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la acest fapt istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric menționat - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la regimul politic din România Mare în perioada 1923-1930 (de exemplu: Regimul politic din România Mare are caracter democratic în perioada 1923-1930., În perioada 1923-1930, în cadrul regimului politic din România Mare se respectă principiul separării puterilor în stat. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte) Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru precizarea oricărui eveniment desfășurat în spațiul românesc, în anul 1859 (de exemplu: întrunirea adunării elective de la Iași/București, alegerea lui Al. I. Cuza ca domn al Moldovei/al Țării Românești etc.) - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două măsuri de politică internă adoptate în statul român, în deceniul șapte al secolului al XIX-lea (de exemplu: Legea rurală, Legea instrucțiunii publice, Constituția din 1866 etc.) și a oricărui aspect referitor la fiecare dintre acestea (de exemplu: emanciparea țăranilor, rezolvă parțial problema agrară etc.; învățământul primar este obligatoriu și gratuit, contribuie la modernizarea societății românești etc.; numele statului e România, consacră principiul separării puterilor în stat etc.) (3px4=12p) - 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric prin care se urmărește realizarea României Mari, desfășurat în cadrul relațiilor internaționale (de exemplu: încheierea convențiilor cu Antanta în 1916, participarea la Primul Război Mondial (1914-1918) etc.) 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la consolidarea României Mari în deceniul trei al secolului al XX-lea (de exemplu: Consolidarea României Mari în deceniul trei al secolului al XX-lea s-a realizat prin măsuri legislative.; Practicile politice democratice din deceniul trei al secolului al XX-lea au contribuit la consolidarea României Mari. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru menționarea oricărui aspect referitor la democrația existentă în România, în deceniul trei al secolului al XX-lea (de exemplu: guvernare pe baza principiului separării puterilor în stat, pluripartidism, garantarea drepturilor și libertăților cetățenești etc.) 3 puncte pentru prezentarea aspectului menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la aspectul menționat și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la aspectul menționat - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două caracteristici ale Constituției din 1938 (de exemplu: regele este Capul Statului, miniștrii au răspundere politică numai în fața regelui, limitează drepturile cetățenești etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru precizarea oricărei legi fundamentale adoptate în România între anii 1951-1970 (Constituția din 1952, Constituția din 1965) câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două prevederi ale legii fundamentale precizate (de exemplu: Republica Populară Română este stat al oamenilor muncii, Tribunalul Suprem este ales de Marea Adunare Națională, proprietatea socialistă etc.; România este republică socialistă, Consiliul de Stat își exercită atribuțiile între cele două sesiuni ale Marii Adunări Naționale, forța conducătoare a societății este Partidul Comunist Român etc.) (3px2=6p) - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la regimul politic din România în perioada 1991-2000 (de exemplu: În perioada 1991-2000, regimul politic din România are caracter democratic.; Regimul politic din România este consolidat, în perioada 1991-2000, prin măsuri legislative. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte) - 2 puncte pentru precizarea oricărui proiect politic referitor la statul român modern elaborat în spațiul românesc în perioada 1821-1857 (de exemplu: Proclamația de la Islaz, Rezoluțiile din Adunările ad-hoc/Rezoluția din Adunarea ad-hoc din București/Iași etc.) câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte referitoare la acesta (de exemplu: este elaborat în contextul acțiunilor revoluționare din 1848, solicită domn ales pe cinci ani din toată societatea, prevede drepturi și libertăți etc.; solicită unirea Principatelor, prinț străin la conducerea statului, sunt adoptate în cadrul unor adunări reprezentative etc.) (3px2=6p) - câte 3 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric desfășurat de români în anul 1859 (de exemplu: organizarea adunării elective din Moldova/Țara Românească, alegerea lui Al. I. Cuza ca domn al Moldovei/Țării Românești etc.) și a oricărei caracteristici a acestuia (de exemplu: e organizată conform Convenției de la Paris, are rolul de a alege domnitorul etc.; se realizează în adunarea electivă, este recunoscută în plan internațional etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni din perioada 1862-1866 care a avut loc în politica internă a statului român (de exemplu: Legea rurală, Constituția din 1866 etc.) 3 puncte pentru prezentarea acțiunii menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la acțiune și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la acțiunea menționată - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la participarea României la „criza orientală‟ din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (de exemplu: Prin participarea la „criza orientală‟ din a doua jumătate a secolului al XIX-lea România vizează obținerea independenței de stat.; România participă la „criza orientală‟ din a doua jumătate a secolului al XIX-lea alături de Rusia. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două fapte istorice desfășurate în România postbelică, în prima jumătate a secolului al XX-lea (de exemplu: desființarea partidelor istorice, înlăturarea monarhiei constituționale, desfășurarea naționalizării, începutul colectivizării etc.) (3px2=6p) 2 puncte pentru precizarea oricărei asemănări între acestea (de exemplu: au consecințe în domeniul politic, comuniștii preiau puterea în stat; desființează proprietatea privată, vizează domeniul economic etc.) - 2 puncte pentru menționarea Constituției din 1965 3 puncte pentru prezentarea constituției menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la constituție și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la constituție - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două fapte istorice prin care România participă la relațiile internaționale în perioada „Războiului rece” (de exemplu: stat fondator al Organizației Tratatului de la Varșovia, relații diplomatice cu state democratice, Conferința de la Helsinki etc.) (3px2=6p) - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la evoluția României, în plan intern, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea (de exemplu: În ultimul deceniu al secolului al XX-lea, practicile politice utilizate în plan intern favorizează evoluția României., Evoluția României în plan intern, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea, este specifică unui regim democratic. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte) Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru precizarea oricărei autonomii locale atestate în spațiul românesc, în secolul al XIII-lea (de exemplu: voievodatul lui Litovoi, cnezatul lui Ioan etc.) câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte referitoare la autonomia precizată (de exemplu: este atestată în izvorul istoric Diploma cavalerilor ioaniți, este localizată în spațiul românesc sud-carpatic, conducătorul autonomiei are atribuții militar-administrative etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric care a contribuit la constituirea Țării Românești, desfășurat în deceniile trei-șase ale secolului al XIV-lea (de exemplu: lupta de la Posada, crearea Mitropoliei Țării Românești etc.) 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric - câte 3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate în spațiul românesc est-carpatic, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea (de exemplu: descălecatul lui Bogdan, Petru I Mușat organizează instituții centrale etc.) și a oricărei caracteristici a acestei acțiuni (de exemplu: înlăturarea urmașilor lui Dragoș, constituirea Moldovei etc.; consolidarea statului medieval Moldova, centralizarea puterii etc.) (3px2=6p) - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la organizarea unei instituții centrale politice din spațiul românesc în secolul al XVI-lea – primele două decenii ale secolului al XVIII-lea (de exemplu: Acțiunile care vizează organizarea unei instituții centrale politice din spațiul românesc, în secolul al XVI-lea – primele două decenii ale secolului al XVIII-lea, sunt realizate de Imperiul Otoman; În secolul al XVI-lea – primele două decenii ale secolului al XVIII-lea intervin modificări în organizarea unei instituții centrale politice din spațiul românesc. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)

Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte) Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două fapte istorice desfășurate în România, în perioada 1946-1950 și a oricăror două asemănări între acestea (de exemplu: falsificarea rezultatului alegerilor din 1946 și încetarea activității partidelor istorice în 1947; naționalizarea desfășurată în 1948 și declanșarea colectivizării în 1949 etc. și sunt consecințe ale acțiunilor Partidului Comunist, anulează elemente specifice regimului politic democratic, creează premise pentru instaurarea totalitarismului etc.; vizează desființarea proprietății private, instituie controlul statului în domeniul economic, impun noi forme de proprietate etc.) (3px4=12p) - 2 puncte pentru răspunsul: Constituția din 1952 2 puncte pentru menționarea oricărui aspect referitor la aceasta (de exemplu: menționează instituțiile statului și atribuțiile acestora, prevede existența proprietății socialiste, reflectă subordonarea față de URSS etc.) 3 puncte pentru prezentarea aspectului menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la acest aspect și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la aspectul menționat - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la practicile politice utilizate în România, în perioada național-comunismului (de exemplu: Practicile politice utilizate în România, în perioada național-comunismului, au drept scop consolidarea regimului politic., Disidența anticomunistă reacționează față de practicile politice utilizate în România, în perioada național-comunismului. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte) Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru precizarea oricărui proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în prima jumătate a secolului al XIX-lea (de exemplu: Cererile norodului românesc prezentat în 1821, Proclamația de la Islaz din 1848 etc.) 3 puncte pentru menționarea oricărei prevederi a proiectului politic precizat (de exemplu: numirea în funcții pe criteriul meritocrației, reformă fiscală etc., domn ales pe 5 ani din toate categoriile sociale, emanciparea țăranilor și împroprietărirea cu despăgubire etc.) - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror trei fapte istorice referitoare la statul român modern, desfășurate în deceniile șase-șapte ale secolului al XIX-lea (de exemplu: elaborarea proiectelor politice referitoare la statul român modern în Adunările ad-hoc din 1857, dubla alegere a domnitorului Al. I. Cuza în anul 1859, adoptarea Constituției din 1866 etc.) (3px3=9p) - 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric din anul 1918, care a contribuit la realizarea României Mari (de exemplu: unirea Basarabiei cu România, unirea Bucovinei cu România, organizarea Adunării Naționale de la Alba Iulia la 1 decembrie 1918 etc. ) 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la democrația din România Mare în perioada 1919-1930 (de exemplu: Practicile politice utilizate în România Mare au contribuit la consolidarea democrației în perioada 1919-1930., În perioada 1919-1930, prevederile constituționale reflectă caracteristicile democrației din România Mare. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte) Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror doi factori care au contribuit la instaurarea totalitarismului în România postbelică (de exemplu: al Doilea Război Mondial, prezența Armatei Roșii în spațiul românesc, încălcarea principiilor democratice în politica internă etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru precizarea Constituției din 1948 sau a Constituției din 1952 câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două caracteristici ale constituției precizate (de exemplu: Republica Populară Română este un stat popular, unitar, independent și suveran, Republica Populară Română s-a constituit prin lupta susținută de popor împotriva fascismului și a imperialismului, statul protejează proprietatea țărănească/menționarea prieteniei și alianței cu URSS în legea fundamentală, existența proprietății socialiste ca prevedere a constituției, reflectă subordonarea față de URSS etc.) (3px2=6p) - 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric desfășurat de România în relațiile internaționale din perioada stalinismului (de exemplu: participarea la constituirea Organizației Tratatului de la Varșovia în a doua jumătate a secolului al XX-lea, susținerea acțiunilor inițiate de URSS împotriva Ungariei în 1956 etc.) 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la național-comunismul din România (de exemplu: În perioada național-comunismului România promovează o politică de distanțare față de URSS., Practicile politice din perioada național-comunismului consolidează regimul totalitar din România. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte) Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 3 puncte pentru menționarea oricărui obiectiv al proiectelor politice referitoare la statul român modern, elaborate în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea (de exemplu: modificarea statutului politico-juridic internațional al țărilor române, reorganizarea instituțională etc.) - 2 puncte pentru precizarea oricărui proiect politic referitor la statul român modern, din prima jumătate a secolului al XIX-lea (de exemplu: Constituția Cărvunarilor din 1822, Proclamația de la Islaz din 1848 etc.) câte 3 puncte pentru menționarea oricăror trei aspecte cu privire la acest proiect (de exemplu: propune separarea puterilor în stat, solicită reformarea administrației, prevede egalitate în fața legii, reflectă influențele Revoluției franceze din 1789; solicită domn ales pe cinci ani din toată societatea, prevede egalitatea drepturilor politice, solicită emanciparea țăranilor și împroprietărirea lor cu despăgubire, are rol de constituție în 1848, în Țara Românească etc.) (3px3=9p) - 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric care a favorizat formarea statului român modern, desfășurat în perioada 1857-1859 (de exemplu: elaborarea Rezoluțiilor în cadrul Adunărilor ad-hoc din 1857, dubla alegere a lui Al. I. Cuza din 1859 etc.) 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la consolidarea statului român în deceniul șapte al secolului al XIX-lea (de exemplu: Consolidarea statului român în deceniul șapte al secolului al XIX-lea se realizează prin măsuri reformatoare adoptate în timpul domniei lui Al. I. Cuza., Acțiunile politice desfășurate în deceniul șapte al secolului al XIX-lea au ca scop consolidarea statului român. etc.) 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.) Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu