Subiectul al II-lea, B., toate variantele

Se încrucișează două soiuri de viță de vie care se deosebesc prin dimensiunea și culoarea boabelor de strugure. Un soi de viță de vie are boabe mari (M) și de culoare roșu-închis (R), fiind heterozigot pentru ambele caractere, iar celălalt soi de viță de vie are boabe mijlocii (m) și de culoare negru-albăstruie (r). În F₁ se obțin mai multe combinații de factori ereditari.

Se încrucișează două soiuri de viță de vie care se deosebesc prin dimensiunea și culoarea boabelor de strugure. Un soi de viță de vie are boabe mari (M) și de culoare roșu-închis (R), fiind heterozigot pentru ambele caractere, iar celălalt soi de viță de vie are boabe mijlocii (m) și de culoare negru-albăstruie (r). În F₁ se obțin mai multe combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele:

Se încrucișează două soiuri de viță de vie care se deosebesc prin dimensiunea și culoarea boabelor de strugure. Un soi de viță de vie are boabe mari (M) și de culoare roșu-închis (R), fiind heterozigot pentru ambele caractere, iar celălalt soi de viță de vie are boabe mijlocii (m) și de culoare negru-albăstruie (r). În F₁ se obțin mai multe combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele: a) genotipurile părinților; b) tipurile de gameți produși de părintele cu ambele caractere dominante; c) genotipul descendenților din F₁ care au boabe de culoare negru-albăstruie.

Se încrucișează un soi de pere de vară cu fructe mijlocii (M) și pulpa de culoare albă (a), fiind heterozigot pentru dimensiunea fructului, cu un soi de pere de vară cu fructe mari (m) și pulpa de culoare alb-gălbuie (A), fiind heterozigot pentru culoarea pulpei. În F₁ se obțin mai multe combinații de factori ereditari.

Se încrucișează un soi de pere de vară cu fructe mijlocii (M) și pulpa de culoare albă (a), fiind heterozigot pentru dimensiunea fructului, cu un soi de pere de vară cu fructe mari (m) și pulpa de culoare alb-gălbuie (A), fiind heterozigot pentru culoarea pulpei. În F₁ se obțin mai multe combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele: a) genotipurile părinților; b) tipurile de gameți produși de fiecare dintre cei doi părinți; c) procentul descendenților din F₁ care au ambele caractere dominante; genotipul descendenților din F₁ care au fructe mari, de culoare albă.

Se încrucișează un soi de pepene cu fructe oval-alungite (O) și de culoare galben-auriu (v), cu un soi de pepene cu fructe rotunde (o) și de culoare verde-deschis (V). Părinții sunt homozigoți pentru ambele caractere. În F₁ se obțin organisme hibride. Prin încrucișarea între ei a hibrizilor din F₁, se obțin în F₂ 16 combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele:

Se încrucișează un soi de măr cu fructe de culoare roșie (R) și mici (m), fiind heterozigot pentru culoarea fructului, cu un soi de măr cu fructe de culoare verde (r) și mari (M), fiind homozigot pentru dimensiunea fructelor. În F₁ se obțin mai multe combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele:

Se încrucișează două plante care se deosebesc prin două perechi de caractere: culoarea și dimensiunea florilor. O plantă are florile galbene (G) și mici (m), iar cealaltă plantă are florile albe (g) și mari (M). Părinții sunt homozigoți pentru ambele caractere. În F₁ se obțin organisme hibride. Prin încrucișarea între ei a hibrizilor din F₁, se obțin în F₂ 16 combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele:

Se încrucișează două plante care se deosebesc prin două perechi de caractere: culoarea și dimensiunea florilor. O plantă are florile galbene (G) și mici (m), iar cealaltă plantă are florile albe (g) și mari (M). Părinții sunt homozigoți pentru ambele caractere. În F₁ se obțin organisme hibride. Prin încrucișarea între ei a hibrizilor din F₁, se obțin în F₂ 16 combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele: a) genotipul celor două plante; b) tipurile de gameți formați de organismele din F₁; c) numărul combinațiilor din F₂ cu flori mari; genotipul organismelor din F₂ care au florile albe și mici.

Se încrucișează un păr viguros (v), cu fructe asimetrice (A), fiind heterozigot pentru forma fructelor, cu un păr de vigoare slabă (V) și fructe sferice (a), fiind homozigot pentru ambele caractere. În F₁ se obțin mai multe combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele:

Se încrucișează un păr viguros (v), cu fructe asimetrice (A), fiind heterozigot pentru forma fructelor, cu un păr de vigoare slabă (V) și fructe sferice (a), fiind homozigot pentru ambele caractere. În F₁ se obțin mai multe combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele: a) genotipurile părinților; b) tipurile de gameți produși de cei doi părinți; c) procentul descendenților din F₁ care au ambele caractere dominante și genotipul acestora; genotipul descendenților din F₁ care au fructe sferice.

Se încrucișează două plante de petunii care se deosebesc prin două perechi de caractere: dimensiunea și culoarea florilor. Florile mari (M) și de culoare albă (A) sunt caractere dominante, iar florile mici (m) și de culoare roșie (a) sunt caractere recesive. Una dintre petunii are flori mari și de culoare roșie, fiind heterozigotă pentru mărimea florilor, iar cealaltă petunie are flori mici și de culoare albă, fiind homozigotă pentru culoarea florilor. În F₁ se obțin mai multe combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele:

Se încrucișează două plante de petunii care se deosebesc prin două perechi de caractere: dimensiunea și culoarea florilor. Florile mari (M) și de culoare albă (A) sunt caractere dominante, iar florile mici (m) și de culoare roșie (a) sunt caractere recesive. Una dintre petunii are flori mari și de culoare roșie, fiind heterozigotă pentru mărimea florilor, iar cealaltă petunie are flori mici și de culoare albă, fiind homozigotă pentru culoarea florilor. În F₁ se obțin mai multe combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele: a) genotipurile părinților; b) tipurile de gameți produși de cei doi părinți; c) procentul combinațiilor din F₁ cu flori albe; genotipul indivizilor din F₁ cu flori mari și de culoare albă și al celor cu flori mici și de culoare albă.

Se încrucișează două soiuri de pruni care se deosebesc prin două perechi de caractere: forma și culoarea fructelor. Un soi de prun are fructe ușor alungite (o), de culoare vineție (V), fiind heterozigot pentru culoarea fructelor, iar celălalt soi de prun are fructe ovoide (O), de culoare albastru deschis (v), fiind homozigot pentru forma fructelor. În F₁ se obțin mai multe combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele:

Se încrucișează două soiuri de pere care se deosebesc prin două perechi de caractere: mărimea și forma fructelor. Fructele mijlocii (M) și ovoide (O) sunt caractere dominante, iar fructele mari (m) și alungite (o) sunt caractere recesive. Un părinte are fructe mari și ovoide, fiind heterozigot pentru forma fructelor, iar celălalt părinte are fructe mijlocii și alungite, fiind heterozigot pentru dimensiunea fructelor. În F₁ se obțin mai multe combinații de factori ereditari.

Se încrucișează două soiuri de nuci care se deosebesc prin două perechi de caractere. Un soi de nuc are fructe mari (M), ovoidale (a), fiind heterozigot pentru dimensiunea fructelor, iar celălalt soi de nuc are fructe mici (m), alungite (A), fiind heterozigot pentru forma fructelor. În F₁ se obțin mai multe combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele:

Se încrucișează două soiuri de nuci care se deosebesc prin două perechi de caractere. Un soi de nuc are fructe mari (M), ovoidale (a), fiind heterozigot pentru dimensiunea fructelor, iar celălalt soi de nuc are fructe mici (m), alungite (A), fiind heterozigot pentru forma fructelor. În F₁ se obțin mai multe combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele: a) genotipurile părinților; b) tipurile de gameți produși de fiecare dintre cei doi părinți; c) genotipul indivizilor din F₁ cu ambele caractere dominante; procentul combinațiilor din F₁ cu fructe ovoidale;

Se încrucișează două soiuri de castraveți, unul cu fructe mari (M) și cu țepi (ț) și altul cu fructe mici (m) și fără țepi (Ț). Părinții sunt homozigoți pentru ambele caractere. În F₁ se obțin organisme hibride. Prin încrucișarea între ei a hibrizilor din F₁, se obțin în F₂ 16 combinații de factori ereditari.

Se încrucișează două soiuri de castraveți, unul cu fructe mari (M) și cu țepi (ț) și altul cu fructe mici (m) și fără țepi (Ț). Părinții sunt homozigoți pentru ambele caractere. În F₁ se obțin organisme hibride. Prin încrucișarea între ei a hibrizilor din F₁, se obțin în F₂ 16 combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele: a) genotipul părinților; b) tipurile de gameți formați de organismele din F₁; c) numărul combinațiilor din F₂ care sunt homozigote pentru ambele caractere; genotipul organismelor din F₂ care au fructe mici, cu țepi.

Se încrucișează un soi de mușcată curgătoare cu flori simple (d), de culoare albă (A) cu un soi de mușcată curgătoare cu flori duble (D), de culoare roșie (a). Părinții sunt homozigoți pentru ambele caractere. În F₁ se obțin descendenți hibrizi. Prin încrucișarea între ei a indivizilor din F₁, se obțin, în F₂, 16 combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele:

Se încrucișează un soi de mușcată curgătoare cu flori simple (d), de culoare albă (A) cu un soi de mușcată curgătoare cu flori duble (D), de culoare roșie (a). Părinții sunt homozigoți pentru ambele caractere. În F₁ se obțin descendenți hibrizi. Prin încrucișarea între ei a indivizilor din F₁, se obțin, în F₂, 16 combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele: a) genotipurile celor doi părinți; b) tipurile de gameți produși de indivizii din F₁; c) numărul combinațiilor din F₂ cu flori duble; genotipul indivizilor din F₂ care au flori simple de culoare roșie.

Se încrucișează două soiuri de coacăz, unul cu fructe mari (M), de culoare neagră (N) și altul cu fructe mici (m), de culoare roșie (n). Părinții sunt homozigoți pentru ambele caractere. În F₁ se obțin organisme hibride. Prin încrucișarea între ei a hibrizilor din F₁, se obțin în F₂ 16 combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele:

Se încrucișează două soiuri de coacăz, unul cu fructe mari (M), de culoare neagră (N) și altul cu fructe mici (m), de culoare roșie (n). Părinții sunt homozigoți pentru ambele caractere. În F₁ se obțin organisme hibride. Prin încrucișarea între ei a hibrizilor din F₁, se obțin în F₂ 16 combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele: a) genotipul părinților; b) trei exemple de tipuri de gameți formați de organismele din F₁; c) raportul de segregare după fenotip din F₂; genotipul organismelor din F₂ care au fructe mari și de culoare roșie.

Se încrucișează o plantă de tuia care are coroană globulară (G) și frunze verzi (V), fiind homozigotă pentru ambele caractere, cu o plantă de tuia care are coroană conică (g) și frunze galbene (v). În F₁ se obțin descendenți hibrizi. Prin încrucișarea între ei a indivizilor din F₁, se obțin, în F₂, 16 combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele:

Se încrucișează o plantă de tuia care are coroană globulară (G) și frunze verzi (V), fiind homozigotă pentru ambele caractere, cu o plantă de tuia care are coroană conică (g) și frunze galbene (v). În F₁ se obțin descendenți hibrizi. Prin încrucișarea între ei a indivizilor din F₁, se obțin, în F₂, 16 combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele: a) genotipul celor doi părinți; b) tipurile de gameți produși de indivizii din F₁; c) genotipul indivizilor din F₂ care au coroană globulară și frunze galbene.

Se încrucișează două plante de mazăre care se deosebesc prin două perechi de caractere: forma și culoarea păstăii. O plantă de mazăre are păstăi lățite (L) și galbene (v), iar cealaltă plantă de mazăre are păstăi înguste (l) și verzi (V). Părinții sunt homozigoți pentru ambele caractere. În F₁ se obțin organisme hibride. Prin încrucișarea între ei a hibrizilor din F₁, se obțin în F₂ 16 combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele:

Se încrucișează două plante de mazăre care se deosebesc prin două perechi de caractere: forma și culoarea păstăii. O plantă de mazăre are păstăi lățite (L) și galbene (v), iar cealaltă plantă de mazăre are păstăi înguste (l) și verzi (V). Părinții sunt homozigoți pentru ambele caractere. În F₁ se obțin organisme hibride. Prin încrucișarea între ei a hibrizilor din F₁, se obțin în F₂ 16 combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele: a) genotipul celor două plante de mazăre; b) tipurile de gameți formați de organismele din F₁; c) numărul combinațiilor din F₂ cu păstăi galbene; genotipul organismelor din F₂ care au păstăi înguste și galbene.

Se încrucișează două soiuri de cireș, unul cu fructe mari (M) și roșii (g), heterozigot pentru dimensiunea fructelor, iar celălalt cu fructe mici (m) și galbene (G), heterozigot pentru culoarea fructelor. În F₁ se obțin mai multe combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele:

Se încrucișează două soiuri de cireș, unul cu fructe mari (M) și roșii (g), heterozigot pentru dimensiunea fructelor, iar celălalt cu fructe mici (m) și galbene (G), heterozigot pentru culoarea fructelor. În F₁ se obțin mai multe combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele: a) genotipurile părinților; b) tipurile de gameți produși de părintele heterozigot pentru dimensiunea fructelor; c) procentul descendenților din F₁ care au fructe mici și genotipul acestora.

Se încrucișează un soi de dovlecel cu fructe cilindrice (o), de culoare verde-închis (V), fiind heterozigot pentru culoare, cu un soi de dovlecel cu fructe ovale (O), de culoare crem-gălbui (v), heterozigot pentru forma fructelor. Stabiliți următoarele:

Se încrucișează un soi de dovlecel cu fructe cilindrice (o), de culoare verde-închis (V), fiind heterozigot pentru culoare, cu un soi de dovlecel cu fructe ovale (O), de culoare crem-gălbui (v), heterozigot pentru forma fructelor. Stabiliți următoarele: a) genotipurile celor doi părinți; b) tipurile de gameți formați de părintele care are fructe ovale, de culoare crem-gălbui; c) procentul descendenților din F₁ care au fructe de culoare verde-închis și genotipul acestora.

Se încrucișează un soi de tomate cu fructe de culoare galbenă (G) și formă rotundă (a), homozigot pentru ambele caractere, cu un soi de tomate cu fructe de culoare roșie (g) și formă alungită (A), heterozigot pentru forma fructelor. În F₁ se obțin mai multe combinații de factori ereditari.

Se încrucișează un soi de tomate cu fructe de culoare galbenă (G) și formă rotundă (a), homozigot pentru ambele caractere, cu un soi de tomate cu fructe de culoare roșie (g) și formă alungită (A), heterozigot pentru forma fructelor. În F₁ se obțin mai multe combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele: a) genotipurile părinților; b) tipurile de gameți formați de cei doi părinți; c) procentul descendenților din F₁ care au fructe de culoare galbenă și genotipul acestora.

Se încrucișează două soiuri de cireș care se deosebesc prin două perechi de caractere: mărimea și culoarea fructelor. Fructele mari (M) și galbene (G) sunt caractere dominante, iar fructele mici (m) și roșii (g) sunt caractere recesive. Un părinte are fructe mari și galbene, fiind heterozigot pentru ambele caractere, iar celălalt părinte are fructe mici și roșii. În F₁ se obțin mai multe combinații de factori ereditari.

Se încrucișează două soiuri de cireș care se deosebesc prin două perechi de caractere: mărimea și culoarea fructelor. Fructele mari (M) și galbene (G) sunt caractere dominante, iar fructele mici (m) și roșii (g) sunt caractere recesive. Un părinte are fructe mari și galbene, fiind heterozigot pentru ambele caractere, iar celălalt părinte are fructe mici și roșii. În F₁ se obțin mai multe combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele: a) genotipurile părinților; b) tipurile de gameți produși de părintele cu ambele caractere dominante; c) genotipul indivizilor din F₁ cu fructe galbene.

Se încrucișează un soi de corcoduș cu fructe mici și galbene (mmGG) cu un soi de corcoduș cu fructe mari și roșii (MMgg). În prima generație, F₁, se obțin organisme hibride. Prin încrucișarea între ei a hibrizilor din F₁, se obțin, în F₂, 16 combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele:

Se încrucișează un soi de corcoduș cu fructe mici și galbene (mmGG) cu un soi de corcoduș cu fructe mari și roșii (MMgg). În prima generație, F₁, se obțin organisme hibride. Prin încrucișarea între ei a hibrizilor din F₁, se obțin, în F₂, 16 combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele: a) tipurile de gameți formați de cei doi părinți; b) raportul de segregare, după fenotip, din F₂; c) genotipul descendenților din F₂ care au fructe mari și galbene.

Se încrucișează un soi de dovleac cu fructe rotunde (R) de culoare gri deschis (p), fiind heterozigot pentru forma fructelor, cu un soi de dovleac cu fructe alungite (r) de culoare portocalie (P), fiind heterozigot pentru culoarea fructelor. În F₁ se obțin mai multe combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele:

Se încrucișează un soi de dovleac cu fructe rotunde (R) de culoare gri deschis (p), fiind heterozigot pentru forma fructelor, cu un soi de dovleac cu fructe alungite (r) de culoare portocalie (P), fiind heterozigot pentru culoarea fructelor. În F₁ se obțin mai multe combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele: a) genotipul părintelui cu fructe rotunde, de culoare gri deschis; b) tipurile de gameți produși de fiecare dintre cei doi părinți; c) procentul descendenților din F₁ care au fructele alungite, de culoare gri deschis; genotipul descendenților din F₁ care au fructe rotunde.

Se încrucișează două soiuri de prun care se deosebesc prin două perechi de caractere: forma și culoarea fructelor. Fructele alungite (A) și negre-albăstrui (N) sunt caractere dominante, iar fructele rotunde (a) și galbene (n) sunt caractere recesive. Un părinte are fructe alungite și galbene, fiind homozigot pentru forma fructelor, iar celălalt părinte are fructe rotunde și negre-albăstrui, fiind heterozigot pentru culoarea fructelor. În F₁ se obțin mai multe combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele:

Se încrucișează două plante decorative care se deosebesc prin forma frunzelor și culoarea florilor. O plantă decorativă are frunze ovale (a) și flori de culoare albastră (g), iar cealaltă plantă decorativă are frunze alungite (A) și flori de culoare galbenă (G), fiind heterozigotă pentru ambele caractere. În F₁ se obțin mai multe combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele:

Se încrucișează două plante decorative care se deosebesc prin forma frunzelor și culoarea florilor. O plantă decorativă are frunze ovale (a) și flori de culoare albastră (g), iar cealaltă plantă decorativă are frunze alungite (A) și flori de culoare galbenă (G), fiind heterozigotă pentru ambele caractere. În F₁ se obțin mai multe combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele: a) genotipurile părinților; b) tipurile de gameți produși de părintele heterozigot pentru ambele caractere; c) genotipul descendenților din F₁ care au frunze ovale.

Se încrucișează două soiuri de mere care se deosebesc prin două perechi de caractere: mărimea și culoarea fructelor. Fructele mari (M) și roșii (R) sunt caractere dominante, iar fructele mici (m) și verzi (r) sunt caractere recesive. Un părinte are fructe mari și verzi, fiind homozigot pentru mărimea fructelor, iar celălalt părinte are fructe mici și roșii, fiind heterozigot pentru culoarea fructelor. În F₁ se obțin mai multe combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele:

Se încrucișează două soiuri de mere care se deosebesc prin două perechi de caractere: mărimea și culoarea fructelor. Fructele mari (M) și roșii (R) sunt caractere dominante, iar fructele mici (m) și verzi (r) sunt caractere recesive. Un părinte are fructe mari și verzi, fiind homozigot pentru mărimea fructelor, iar celălalt părinte are fructe mici și roșii, fiind heterozigot pentru culoarea fructelor. În F₁ se obțin mai multe combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele: a) genotipurile părinților; b) tipurile de gameți produși de cei doi părinți; c) procentul combinațiilor din F₁ cu fructe mari; genotipul indivizilor din F₁ cu fructe mari și roșii și al celor cu fructe mari și verzi.

Se încrucișează două soiuri de dud care se deosebesc prin două perechi de caractere. Un soi de dud are fructe mici (m) și albe (n), iar celălalt soi de dud are fructe mari (M) și negre (N), fiind heterozigot pentru ambele caractere. În F₁ se obțin mai multe combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele:

Se încrucișează un soi de alun care are fructe mijlocii (m), cu miez de culoare gălbuie (G), fiind heterozigot pentru culoarea miezului, cu un soi de alun cu fructe mari (M) și miez de culoare maroniu-deschis (g), fiind homozigot pentru mărimea fructelor. În F₁ se obțin mai multe combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele:

Se încrucișează două soiuri de fasole, unul cu flori albe (A) și păstăi verzi (V) și altul cu flori violete (a) și păstăi galbene (v). Părinții sunt homozigoți pentru ambele caractere. În F₁ se obțin organisme hibride. Prin încrucișarea între ei a hibrizilor din F₁, se obțin în F₂ 16 combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele:

Se încrucișează două soiuri de fasole, unul cu flori albe (A) și păstăi verzi (V) și altul cu flori violete (a) și păstăi galbene (v). Părinții sunt homozigoți pentru ambele caractere. În F₁ se obțin organisme hibride. Prin încrucișarea între ei a hibrizilor din F₁, se obțin în F₂ 16 combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele: a) fenotipul indivizilor din F₁; b) tipurile de gameți formați de organismele din F₁; c) numărul combinațiilor din F₂ cu flori violete; genotipul organismelor din F₂ care au flori albe și păstăi galbene.

Se încrucișează două soiuri de cartofi, unul cu tuberculi mici (m) și de culoare roșie (R) și altul cu tuberculi mari (M) și de culoare galbenă (r). Părinții sunt homozigoți pentru ambele caractere. În F₁ se obțin organisme hibride. Prin încrucișarea între ei a hibrizilor din F₁, se obțin în F₂ 16 combinații de factori ereditari.

Se încrucișează două soiuri de cartofi, unul cu tuberculi mici (m) și de culoare roșie (R) și altul cu tuberculi mari (M) și de culoare galbenă (r). Părinții sunt homozigoți pentru ambele caractere. În F₁ se obțin organisme hibride. Prin încrucișarea între ei a hibrizilor din F₁, se obțin în F₂ 16 combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele: a) genotipul părinților; b) tipurile de gameți formați de organismele din F₁; c) numărul combinațiilor din F₂ care sunt heterozigote pentru ambele caractere; genotipul organismelor din F₂ care au tuberculi mici, de culoare galbenă.

Se încrucișează o plantă de trifoi de talie mică (M) și cu flori grupate în inflorescențe albe (r) cu o plantă de trifoi de talie înaltă (m) și cu flori grupate în inflorescențe roșii (R). Părinții sunt homozigoți pentru ambele caractere. În F₁ se obțin organisme hibride. Prin încrucișarea între ei a hibrizilor din F₁, se obțin în F₂ 16 combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele:

Se încrucișează două plante care se deosebesc prin două perechi de caractere: forma și dimensiunea frunzelor. Frunzele ovale (O) și mari (M) sunt caractere dominante, iar frunzele lanceolate (o) și mici (m) sunt caractere recesive. Un părinte are frunze ovale și mari, iar celălalt părinte are frunze lanceolate și mici. Părinții sunt homozigoți pentru ambele caractere. În F₁ se obțin organisme hibride. Prin încrucișarea între ei a hibrizilor din F₁, se obțin în F₂ 16 combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele:

Se încrucișează două plante care se deosebesc prin două perechi de caractere: forma și dimensiunea frunzelor. Frunzele ovale (O) și mari (M) sunt caractere dominante, iar frunzele lanceolate (o) și mici (m) sunt caractere recesive. Un părinte are frunze ovale și mari, iar celălalt părinte are frunze lanceolate și mici. Părinții sunt homozigoți pentru ambele caractere. În F₁ se obțin organisme hibride. Prin încrucișarea între ei a hibrizilor din F₁, se obțin în F₂ 16 combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele: a) genotipul părintelui cu ambele caractere recesive; b) tipurile de gameți formați de organismele din F₁; c) numărul combinațiilor din F₂ cu frunze ovale; genotipul organismelor din F₂ care au frunze lanceolate și mari.

Se încrucișează două plante de mazăre care se deosebesc prin două perechi de caractere: talia tulpinii și culoarea semințelor. O plantă de mazăre are talia înaltă (Î) și semințe galbene (G), iar cealaltă plantă de mazăre are talia scundă (î) și semințe verzi (g). Părinții sunt homozigoți pentru ambele caractere. În F₁ se obțin organisme hibride. Prin încrucișarea între ei a hibrizilor din F₁, se obțin în F₂ 16 combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele:

Se încrucișează două plante de mazăre care se deosebesc prin două perechi de caractere: talia tulpinii și culoarea semințelor. O plantă de mazăre are talia înaltă (Î) și semințe galbene (G), iar cealaltă plantă de mazăre are talia scundă (î) și semințe verzi (g). Părinții sunt homozigoți pentru ambele caractere. În F₁ se obțin organisme hibride. Prin încrucișarea între ei a hibrizilor din F₁, se obțin în F₂ 16 combinații de factori ereditari. Stabiliți următoarele: a) genotipul celor două plante de mazăre; b) trei exemple de tipuri de gameți formați de organismele din F₁; c) numărul combinațiilor din F₂ cu semințe galbene; genotipul organismelor din F₂ care au talia scundă și semințe galbene.