Modulul C, Subiectul I, 5., toate variantele

Un generator electric cu rezistența interioară r și tensiunea electromotoare E alimentează un rezistor cu rezistența electrică variabilă. În graficul alăturat este reprezentată tensiunea la bornele generatorului în funcție de rezistența electrică a rezistorului. Valoarea t.e.m E este: a. 10 V b. 12 V c. 14 V d. 16 V (3p)

Un conductor electric liniar aflat la temperatura t₀ = 0 °C are rezistența electrică R₀ = 120 Ω. Prin încălzirea lui la temperatura t = 50 °C, rezistența electrică devine R = 150 Ω. Coeficientul termic al rezistivității electrice are valoarea: a. 2 · 10⁻³ K⁻¹ b. 3 · 10⁻³ K⁻¹ c. 4 · 10⁻³ K⁻¹ d. 5 · 10⁻³ K⁻¹

Rezistența filamentului de wolfram al unui bec cu incandescență este R₀ = 5 Ω la temperatura t₀ = 0 °C. Rezistența filamentului în timpul funcționării becului este R = 35 Ω, iar coeficientul de temperatură al rezistivității pentru wolfram este α = 4,8 · 10⁻³ K⁻¹. Temperatura filamentului în timpul funcționării becului este: a. 2500 °C b. 2200 °C c. 1250 °C d. 1000 °C (3p)

Un circuit electric simplu este format dintr-o baterie cu tensiunea electromotoare E = 9 V și rezistența electrică interioară r = 3 Ω și un consumator cu rezistența electrică R = 12 Ω. Randamentul circuitului electric simplu are valoarea: a. 25% b. 40% c. 80% d. 100% (3p)

Două surse electrice având tensiunile electromotoare E₁ = 12 V, E₂ = 6 V, și rezistențele interioare r₁ = r₂ = 2 Ω, sunt grupate în paralel. La bornele grupării se conectează un conductor cu rezistența electrică neglijabilă. Intensitatea curentului electric care străbate conductorul are valoarea: a. 3,0 A b. 4,5 A c. 6,0 A d. 9,0 A

La bornele unei baterii având parametrii E și r este conectat un consumator a cărui rezistență electrică poate fi modificată. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența randamentului circuitului electric de rezistența consumatorului. Rezistența electrică a consumatorului pentru care randamentul circuitului este η = 90% are valoarea: a. 6 Ω b. 10 Ω c. 15 Ω d. 18 Ω (3p)

Un circuit electric simplu este compus dintr-o baterie și un consumator a cărui rezistență electrică poate fi modificată. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența I = f(U), a intensității curentului electric din circuit în funcție de tensiunea electrică de la bornele bateriei. Tensiunea electromotoare a bateriei și rezistența electrică interioară a acesteia au valorile: a. E = 6 V și r = 2 Ω b. E = 6 V și r = 12 Ω c. E = 12 V și r = 2 Ω d. E = 12 V și r = 6 Ω

Un circuit electric simplu este format dintr-o sursă și un rezistor cu rezistența electrică variabilă. În graficul alăturat este reprezentată dependența tensiunii la bornele rezistorului de rezistența acestuia. Rezistența interioară a sursei are valoarea: a. 1 Ω b. 2 Ω c. 3 Ω d. 4 Ω

Un circuit electric simplu este compus dintr-o baterie având tensiunea electromotoare E = 12 V și un consumator cu rezistența electrică variabilă. Conductoarele de legătură au rezistența electrică neglijabilă. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența intensității curentului electric din circuit de rezistența electrică a consumatorului. Rezistența interioară a bateriei este egală cu: a. 2 Ω b. 4 Ω c. 6 Ω d. 12 Ω

Un acumulator alimentează un consumator a cărui rezistență este R₁ = 2 Ω. Randamentul de transfer al energiei de la acumulator la consumator este η = 75%. Dacă înlocuim consumatorul cu un alt consumator, a cărui rezistență electrică este de R₂ = 1 Ω, randamentul de transfer al energiei de la acumulator la noul consumator devine: a. 25% b. 60% c. 75% d. 80% (3p)

Produsul dintre puterea electrică a unui bec și rezistivitatea electrică a filamentului său are ca unitate de măsură în SI: a. V · m⁻¹ b. V² · m c. V² · m⁻¹ d. V · m² (3p)

Un conductor metalic are rezistența electrică R = 0,6 Ω. Lungimea conductorului este ℓ = 4 m, iar aria secțiunii transversale a acestuia este S = 2 mm². Valoarea rezistivității electrice a materialului din care este confecționat conductorul are valoarea: a. 3·10⁻⁷ Ω·m b. 1,2·10⁻⁷ Ω·m c. 3·10⁻⁸ Ω·m d. 1,2·10⁻⁸ Ω·m

Un conductor metalic este străbătut de un curent a cărui intensitate variază în timp ca în graficul alăturat. Numărul de electroni ce străbat secțiunea transversală a conductorului în intervalul de timp [2 s; 6 s] este egal cu: a. 4,0 · 10¹⁷ b. 3,2 · 10¹⁷ c. 1,2 · 10¹⁷ d. 0,8 · 10¹⁷ (3p)

În figura alăturată este reprezentată dependența tensiunii electrice la bornele unei baterii de intensitatea curentului electric prin aceasta. Rezistența interioară a bateriei are valoarea: a. 0,25 Ω b. 0,75 Ω c. 0,75 kΩ d. 0,25 kΩ (3p)

În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența U = f(I) a tensiunii electrice de la bornele unui rezistor în funcție de intensitatea curentului electric ce îl străbate. Rezistența electrică a acestui rezistor are valoarea: a. 1,5 Ω b. 2 Ω c. 500 Ω d. 1500 Ω

Rezistența electrică a unui fir conductor la temperatura t = 40°C are valoarea R = 11,8 Ω. La temperatura t₀ = 0°C, rezistența electrică a conductorului are valoarea R₀ = 10 Ω. Coeficientul de temperatură al rezistivității materialului din care este confecționat conductorul are valoarea: a. α = 4,5·10⁻³ K⁻¹ b. α = 3,7·10⁻³ K⁻¹ c. α = 3,0·10⁻³ K⁻¹ d. α = 1,5·10⁻³ K⁻¹

La bornele unei baterii având parametrii E și r se conectează o grupare serie formată din trei rezistoare identice, având fiecare rezistența R. Randamentul circuitului are valoarea η = 75%. Relația dintre rezistența interioară a bateriei și rezistența electrică a unui rezistor este: a. r = 3R/2 b. r = R c. r = 2R/3 d. r = R/3

Prin legarea în serie a două rezistoare, rezistența grupării este Rₛ = 25 Ω. Prin legarea în paralel a acelorași rezistoare, rezistența grupării devine Rₚ = 6 Ω. Rezistențele electrice ale celor două rezistoare au valorile: a. 10 Ω; 15 Ω b. 5 Ω; 20 Ω c. 10 Ω; 20 Ω d. 10 Ω; 30 Ω

Patru rezistoare identice, având rezistența electrică R, sunt conectate ca în schema din figura alăturată. Rezistența echivalentă a grupării între bornele A și B este: a. 4R b. 1,5R c. 1,25R d. 0,75R (3p)

Două rezistoare având rezistențele electrice R, respectiv 3R, se leagă în serie și se conectează la bornele unui generator cu t.e.m E și rezistența interioară r. Se constată că randamentul circuitului este η = 50%. Rezistența interioară generatorului are expresia: a. r = R/2 b. r = R c. r = 2R d. r = 4R

O baterie debitează la exterior aceeași putere electrică dacă alimentează un consumator cu rezistența electrică R₁ = 3,6 Ω sau dacă alimentează un alt consumator cu rezistența electrică R₂ = 6,4 Ω. Rezistența electrică interioară a bateriei are valoarea: a. r = 2,8 Ω b. r = 4,8 Ω c. r = 7 Ω d. r = 10 Ω (3p)

Sensul convențional al curentului electric într-un circuit simplu este: a. de la borna „–” la borna „+” în circuitul exterior sursei b. de la borna „–” la borna „+” în circuitul interior sursei c. de la borna „+” la borna „–” în circuitul interior sursei d. același cu sensul deplasării electronilor în circuit. (3p)

În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența de timp a intensității curentului electric printr-un conductor metalic. Sarcina electrică ce traversează secțiunea transversală a conductorului în intervalul de timp [5 s; 12 s] este egală cu: a. 480 C b. 280 C c. 480 mC d. 280 mC (3p)

Un conductor metalic este parcurs de un curent electric cu intensitatea I = 3,2 mA. Numărul de electroni ce străbat secțiunea transversală într-un minut este egal cu: a. 12 · 10¹⁹ b. 3,2 · 10¹⁹ c. 5 · 10¹⁸ d. 12 · 10¹⁷ (3p)

La bornele unei surse cu t.e.m. E și rezistența interioară r este conectat un reostat a cărui rezistență electrică R poate fi modificată. În graficul din figura alăturată este reprezentată puterea dezvoltată de reostat în funcție de rezistența electrică a acestuia. Atunci când rezistența electrică a reostatului este R₂, intensitatea curentului electric prin reostat este: a. I₂ = 2 A b. I₂ = 4 A c. I₂ = 5 A d. I₂ = 8 A (3p)

În figura alăturată este reprezentată puterea totală a unei baterii în funcție de intensitatea curentului electric prin baterie. Tensiunea electromotoare a bateriei are valoarea: a. 30 V b. 24 V c. 15 V d. 10 V

În graficul din figura alăturată sunt reprezentate dependențele intensității curentului de tensiunea aplicată la bornele a trei conductoare cu rezistențe electrice diferite. Relația dintre rezistențele electrice ale celor trei conductoare este: a. R₁ > R₂ < R₃ b. R₁ < R₂ > R₃ c. R₁ > R₂ > R₃ d. R₁ < R₂ < R₃

Rezistența unui conductor liniar, omogen, de lungime ℓ = 50 m, cu aria secțiunii transversale de 0,5 mm², confecționat din aluminiu (ρ_Al = 2,75·10⁻⁸ Ω·m), are valoarea: a. 0,275 Ω b. 2,75 Ω c. 27,5 Ω d. 275 Ω (3p)

Dacă se scurtcircuitează din greșeală bornele unui generator printr-un conductor de rezistență neglijabilă, intensitatea curentului prin acesta devine Iₛ꜀. Puterea maximă care poate fi transferată de generator unui circuit exterior cu rezistența convenabil aleasă este Pₘₐₓ. Tensiunea electromotoare a generatorului are expresia: a. E = 4Pₘₐₓ/Iₛ꜀ b. E = 3Pₘₐₓ/Iₛ꜀ c. E = 2Pₘₐₓ/Iₛ꜀ d. E = Pₘₐₓ/Iₛ꜀

În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența intensității curentului electric care trece printr-un generator de tensiunea la bornele generatorului. Puterea maximă pe care generatorul o poate debita pe un rezistor, cu rezistența electrică aleasă convenabil, este egală cu: a. 8 W b. 16 W c. 32 W d. 64 W (3p)