Modulul B, Subiectul al III-lea, toate variantele

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: O cantitate constantă de gaz ideal biatomic (C_V = 2,5 R) parcurge ciclul termodinamic 1–2–3–4–1 reprezentat în coordonate p–V ca în figura alăturată. În transformarea 4–1 temperatura este constantă. În starea 1 presiunea gazului are valoarea p₀ = 10⁵ Pa, iar volumul ocupat de gaz este V₀ = 2 L. Se consideră ln 2 ≅ 0,7.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: O cantitate constantă de gaz ideal biatomic (C_V = 2,5R) parcurge ciclul termodinamic 1–2–3–4–1 reprezentat în coordonate p–V ca în figura alăturată. În transformarea 4–1 temperatura este constantă. În starea 1 presiunea gazului are valoarea p₀ = 10⁵ Pa, iar volumul ocupat de gaz este V₀ = 2 L. Se consideră ln 2 ≅ 0,7. Diagrama ciclului termodinamic se află pe pagina 2.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT.

O cantitate constantă de gaz ideal biatomic (Cᵥ = 2,5R) parcurge ciclul termodinamic 1–2–3–4–1 reprezentat în coordonate p–V ca în figura alăturată. În transformarea 4–1 temperatura este constantă. În starea 1 presiunea gazului are valoarea p₀ = 10⁵ Pa, iar volumul ocupat de gaz este V₀ = 2 L. Se consideră ln 2 ≅ 0,7. Diagrama p–V a ciclului este pe pagina 2 a subiectului.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: O cantitate constantă de gaz ideal biatomic (C_V = 2,5R) parcurge ciclul termodinamic 1–2–3–4–1 reprezentat în coordonate p–V ca în figura alăturată. În transformarea 4–1 temperatura este constantă. În starea 1 presiunea gazului are valoarea p₀ = 10⁵ Pa, iar volumul ocupat de gaz este V₀ = 2 L. Se consideră ln 2 ≅ 0,7. Diagrama ciclului termodinamic se află pe pagina 2.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J/(mol·K). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: O cantitate ν ≅ 0,24 mol (= (2/8,31) mol) de gaz ideal biatomic (Cᵥ = 2,5R) parcurge transformarea ciclică 1 → 2 → 3 → 1 reprezentată în coordonate presiune-volum ca în figura alăturată. În transformarea 3 → 1 temperatura gazului este constantă și are valoarea T₁ = 400 K. Considerați că ln 2 = 0,7. Calculați: Figura de la pagina 2: starea 1 are coordonatele (V₁, p₁), starea 2 are coordonatele (2V₁, p₁), iar starea 3 are coordonatele (2V₁, p₃). Săgețile indică transformările 1 → 2, 2 → 3 și 3 → 1.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J/(mol · K). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. O cantitate ν ≅ 0,24 mol (= (2/8,31) mol) de gaz ideal biatomic (Cᵥ = 2,5R) parcurge transformarea ciclică 1 → 2 → 3 → 1 reprezentată în coordonate presiune-volum ca în figura alăturată. În transformarea 3 → 1 temperatura gazului este constantă și are valoarea T₁ = 400 K. Considerați că ln 2 = 0,7.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J/(mol·K). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: O cantitate ν ≅ 0,24 mol (= (2/8,31) mol) de gaz ideal biatomic (Cᵥ = 2,5R) parcurge transformarea ciclică 1 → 2 → 3 → 1 reprezentată în coordonate presiune-volum ca în figura alăturată. În transformarea 3 → 1 temperatura gazului este constantă și are valoarea T₁ = 400 K. Considerați că ln 2 = 0,7. Calculați: Figura de la pagina 2: starea 1 are coordonatele (V₁, p₁), starea 2 are coordonatele (2V₁, p₁), iar starea 3 are coordonatele (2V₁, p₃). Săgețile indică transformările 1 → 2, 2 → 3 și 3 → 1.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J/(mol·K). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT.

O cantitate ν ≅ 0,24 mol (= (2/8,31) mol) de gaz ideal biatomic (Cᵥ = 2,5R) parcurge transformarea ciclică 1 → 2 → 3 → 1 reprezentată în coordonate presiune-volum ca în figura alăturată. În transformarea 3 → 1 temperatura gazului este constantă și are valoarea T₁ = 400 K. Considerați că ln 2 = 0,7. Calculați:

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) O cantitate de gaz ideal monoatomic (C_V = 1,5R) efectuează un proces ciclic format din următoarele transformări cvasistatice: 1→2 încălzire izocoră până la p₂ = 4·p₁; 2→3 destindere izotermă până la V₃ = 3·V₁; 3→4 răcire izocoră până la presiunea inițială și 4→1 răcire izobară până în starea inițială. În starea inițială gazul ocupă volumul V₁ = 10 L la presiunea p₁ = 1,0·10⁵ Pa. Se consideră ln 3 = 1,1.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT.

III. Rezolvați următoarea problemă: O cantitate de gaz ideal monoatomic (C_V = 1,5R) efectuează un proces ciclic format din următoarele transformări cvasistatice: 1→2 încălzire izocoră până la p₂ = 4·p₁; 2→3 destindere izotermă până la V₃ = 3·V₁; 3→4 răcire izocoră până la presiunea inițială și 4→1 răcire izobară până în starea inițială. În starea inițială gazul ocupă volumul V₁ = 10 L la presiunea p₁ = 1,0·10⁵ Pa. Se consideră ln 3 = 1,1.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT.

III. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) O cantitate de gaz ideal monoatomic (Cᵥ = 1,5R) efectuează un proces ciclic format din următoarele transformări cvasistatice: 1→2 încălzire izocoră până la p₂ = 4 · p₁; 2→3 destindere izotermă până la V₃ = 3 · V₁; 3→4 răcire izocoră până la presiunea inițială și 4→1 răcire izobară până în starea inițială. În starea inițială gazul ocupă volumul V₁ = 10 L la presiunea p₁ = 1,0 · 10⁵ Pa. Se consideră ln 3 = 1,1.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT.

III. Rezolvați următoarea problemă: O cantitate de gaz ideal monoatomic (C_V = 1,5R) efectuează un proces ciclic format din următoarele transformări cvasistatice: 1→2 încălzire izocoră până la p₂ = 4·p₁; 2→3 destindere izotermă până la V₃ = 3·V₁; 3→4 răcire izocoră până la presiunea inițială și 4→1 răcire izobară până în starea inițială. În starea inițială gazul ocupă volumul V₁ = 10 L la presiunea p₁ = 1,0·10⁵ Pa. Se consideră ln 3 = 1,1.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT.

III. Rezolvați următoarea problemă: O cantitate ν = (2/8,31) mol (≅ 0,24 mol) de gaz ideal monoatomic, având căldura molară la volum constant Cᵥ = 1,5R, parcurge transformarea ciclică 1 → 2 → 3 → 1 reprezentată în coordonate presiune-volum ca în figura alăturată. În starea 1 temperatura gazului are valoarea T₁ = 300 K.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT.

III. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) O cantitate ν = (2/8,31) mol (≅ 0,24 mol) de gaz ideal monoatomic, având căldura molară la volum constant Cᵥ = 1,5R, parcurge transformarea ciclică 1 → 2 → 3 → 1 reprezentată în coordonate presiune-volum ca în figura alăturată. În starea 1 temperatura gazului are valoarea T₁ = 300 K. Calculați:

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) O cantitate ν = (2/8,31) mol (≅ 0,24 mol) de gaz ideal monoatomic, având căldura molară la volum constant C_v = 1,5R, parcurge transformarea ciclică 1 → 2 → 3 → 1 reprezentată în coordonate presiune-volum ca în figura alăturată. În starea 1 temperatura gazului are valoarea T₁ = 300 K.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J/(mol·K). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: O cantitate dată de gaz ideal poliatomic (Cᵥ = 3R) suferă o transformare ciclică 1-2-3-1, reprezentată în coordonate p-V în figura alăturată. În procesul 3-1 temperatura este constantă. Se cunosc: p₁ = 2,0·10⁵ Pa, V₁ = 40 L, V₃ = 0,5V₁. Se consideră ln 2 = 0,7. Determinați:

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J/(mol·K). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. O cantitate dată de gaz ideal poliatomic (C_V = 3R) suferă o transformare ciclică 1-2-3-1, reprezentată în coordonate p-V în figura alăturată. În procesul 3-1 temperatura este constantă. Se cunosc: p₁ = 2,0·10⁵ Pa, V₁ = 40 L, V₃ = 0,5V₁. Se consideră ln 2 = 0,7.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J/(mol·K). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: O cantitate dată de gaz ideal poliatomic (C_V = 3R) suferă o transformare ciclică 1-2-3-1, reprezentată în coordonate p-V în figura alăturată. În procesul 3-1 temperatura este constantă. Se cunosc: p₁ = 2,0·10⁵ Pa, V₁ = 40 L, V₃ = 0,5V₁. Se consideră ln 2 = 0,7. Determinați:

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) O cantitate de gaz ideal monoatomic (Cᵥ = 1,5R) parcurge ciclul termodinamic 1 → 2 → 3 → 1 reprezentat în coordonate p–V în graficul din figura alăturată. Căldura primită de gaz în procesul 1 → 2 este Q₁₂ = 300 J. Temperatura gazului în starea 1 este T₁, iar în starea 2 este T₂ = 2T₁. Determinați:

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J/(mol·K). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: O cantitate ν = 2,0 mol de oxigen, considerat gaz ideal, având căldura molară izocoră Cᵥ = 2,5R, parcurge transformarea 1 → 2 → 3 reprezentată în coordonate V − T în figura alăturată. Temperatura gazului în starea 1 are valoarea T₁ = 400 K. Figura de pe pagina 2 face parte din enunț.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: O cantitate de gaz ideal biatomic (Cᵥ = 2,5R) parcurge ciclul termodinamic 1 → 2 → 3 → 4 → 1 reprezentat în coordonate p–V în figura alăturată. În transformarea 2 → 3 presiunea variază direct proporțional cu volumul, iar temperatura gazului în starea 3 este egală cu temperatura din starea 4. Se cunoaște că energia internă a gazului în starea 1 are valoarea U₀ = 750 J.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. O cantitate de gaz ideal biatomic (C_V = 2,5R) parcurge ciclul termodinamic 1 → 2 → 3 → 4 → 1 reprezentat în coordonate p–V în figura alăturată. În transformarea 2 → 3 presiunea variază direct proporțional cu volumul, iar temperatura gazului în starea 3 este egală cu temperatura din starea 4. Se cunoaște că energia internă a gazului în starea 1 are valoarea U₀ = 750 J.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: O cantitate de gaz ideal biatomic (Cᵥ = 2,5R) parcurge ciclul termodinamic 1 → 2 → 3 → 4 → 1 reprezentat în coordonate p–V în figura alăturată. În transformarea 2 → 3 presiunea variază direct proporțional cu volumul, iar temperatura gazului în starea 3 este egală cu temperatura din starea 4. Se cunoaște că energia internă a gazului în starea 1 are valoarea U₀ = 750 J.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J/(mol·K). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: O cantitate ν = 1 mol de gaz ideal biatomic (Cᵥ = 2,5R) parcurge transformarea ciclică 1 → 2 → 3 → 1 reprezentată în coordonate V–T în figura alăturată. În starea 1 temperatura gazului are valoarea T₁ = 400 K, iar volumul în starea 2 este V₂ = 2V₁. Se cunoaște ln 2 ≅ 0,7. Figura de pe pagina 2: axa orizontală T, axa verticală V; stările 1, 2 și 3 au coordonatele (T₁, V₁), (T₂, V₂), respectiv (T₁, V₂). Segmentul 1 → 2 este pe o dreaptă care trece prin origine, 2 → 3 este orizontal, iar 3 → 1 este vertical.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J/(mol·K). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: O cantitate ν = 1 mol de gaz ideal biatomic (Cᵥ = 2,5R) parcurge transformarea ciclică 1 → 2 → 3 → 1 reprezentată în coordonate V − T în figura alăturată. În starea 1 temperatura gazului are valoarea T₁ = 400 K, iar volumul în starea 2 este V₂ = 2V₁. Se cunoaște ln 2 ≅ 0,7.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J/(mol·K). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: O cantitate ν = 1 mol de gaz ideal biatomic (Cᵥ = 2,5R) parcurge transformarea ciclică 1 → 2 → 3 → 1 reprezentată în coordonate V–T în figura alăturată. În starea 1 temperatura gazului are valoarea T₁ = 400 K, iar volumul în starea 2 este V₂ = 2V₁. Se cunoaște ln 2 ≅ 0,7. Figura de pe pagina 2: axa orizontală T, axa verticală V; stările 1, 2 și 3 au coordonatele (T₁, V₁), (T₂, V₂), respectiv (T₁, V₂). Segmentul 1 → 2 este pe o dreaptă care trece prin origine, 2 → 3 este orizontal, iar 3 → 1 este vertical.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: O cantitate de gaz ideal poliatomic (C_V = 3R) parcurge ciclul termodinamic 1 → 2 → 3 → 4 → 1 reprezentat în coordonate V–T în figura alăturată. Parametrii gazului în starea inițială sunt p₁ = 2,0·10⁵ Pa și V₁ = 1,0 dm³. Diagrama de pe pagina 2 are T pe axa orizontală și V pe axa verticală. Stările sunt 1: (T₁, V₁), 2: (T₂, V₁), 3: (T₃, 2V₁), 4: (T₂, 2V₁). Segmentele 1 → 2 și 3 → 4 sunt orizontale. Segmentele oblice 2 → 3 și 4 → 1 au prelungirile punctate prin origine.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT.

O cantitate de gaz ideal poliatomic (Cᵥ = 3R) parcurge ciclul termodinamic 1 → 2 → 3 → 4 → 1 reprezentat în coordonate V–T în figura alăturată. Parametrii gazului în starea inițială sunt p₁ = 2,0·10⁵ Pa și V₁ = 1,0 dm³.

Figura de la pagina 2 reprezintă stările 1 la (T₁, V₁), 2 la (T₂, V₁), 3 la (T₃, 2V₁) și 4 la (T₂, 2V₁). Segmentele 1–2 și 3–4 sunt orizontale. Segmentele 4–1 și 2–3 sunt pe drepte ale căror prelungiri punctate trec prin origine. Sensul ciclului este 1 → 2 → 3 → 4 → 1.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J/(mol · K). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT.

III. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) O cantitate dată de gaz ideal monoatomic, având căldura molară la volum constant C_V = 1,5R, parcurge transformarea ciclică 1 → 2 → 3 → 4 → 1 reprezentată în coordonate presiune-volum ca în figura alăturată. Pe parcursul transformărilor 2 → 3 și 4 → 1 temperatura gazului rămâne constantă. În starea 1 gazul se află la presiunea p₁ = 1,25 · 10⁵ Pa și ocupă volumul V₁ = 4,8 L. Considerați că ln 2 ≅ 0,7.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J/(mol·K). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) O cantitate dată de gaz ideal monoatomic (Cᵥ = 1,5R) parcurge procesul ciclic 1–2–3–4–1 reprezentat în coordonate p–V în figura alăturată. În transformarea 2–3 temperatura gazului este constantă. Se cunosc valorile: p₁ = 1,0·10⁵ Pa, V₁ = 5,0 dm³, iar ln 3 ≅ 1,1. Determinați:

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J/(mol·K). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: O cantitate dată de gaz ideal monoatomic (C_V = 1,5R) parcurge procesul ciclic 1–2–3–4–1 reprezentat în coordonate p–V în figura alăturată. În transformarea 2–3 temperatura gazului este constantă. Se cunosc valorile: p₁ = 1,0·10⁵ Pa, V₁ = 5,0 dm³, iar ln 3 ≅ 1,1.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · (mol · K)⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) O cantitate dată de gaz ideal poliatomic (Cᵥ = 3R) se află în starea 1, la presiunea p₁, volumul V₁ și temperatura T₁. Gazul este supus procesului ciclic 1 → 2 → 3 → 1 reprezentat în coordonate p–V în figura alăturată. Volumul gazului în starea 2 este V₂ = 0,2 · V₁. În procesul 1 → 2 temperatura este constantă, iar căldura cedată de gaz mediului exterior este Q₁₂ = −12,8 kJ. Considerați că ln 5 ≅ 1,6. Determinați:

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · (mol · K)⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) O cantitate dată de gaz ideal poliatomic (Cᵥ = 3R) se află în starea 1, la presiunea p₁, volumul V₁ și temperatura T₁. Gazul este supus procesului ciclic 1 → 2 → 3 → 1 reprezentat în coordonate p–V în figura alăturată. Volumul gazului în starea 2 este V₂ = 0,2 · V₁. În procesul 1 → 2 temperatura este constantă, iar căldura cedată de gaz mediului exterior este Q₁₂ = −12,8 kJ. Considerați că ln 5 ≅ 1,6.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · (mol · K)⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) O cantitate dată de gaz ideal poliatomic (Cᵥ = 3R) se află în starea 1, la presiunea p₁, volumul V₁ și temperatura T₁. Gazul este supus procesului ciclic 1 → 2 → 3 → 1 reprezentat în coordonate p–V în figura alăturată. Volumul gazului în starea 2 este V₂ = 0,2 · V₁. În procesul 1 → 2 temperatura este constantă, iar căldura cedată de gaz mediului exterior este Q₁₂ = −12,8 kJ. Considerați că ln 5 ≅ 1,6. Determinați:

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · (mol · K)⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) O cantitate dată de gaz ideal poliatomic (Cᵥ = 3R) se află în starea 1, la presiunea p₁, volumul V₁ și temperatura T₁. Gazul este supus procesului ciclic 1 → 2 → 3 → 1 reprezentat în coordonate p − V în figura alăturată. Volumul gazului în starea 2 este V₂ = 0,2 · V₁. În procesul 1 → 2 temperatura este constantă, iar căldura cedată de gaz mediului exterior este Q₁₂ = −12,8 kJ. Considerați că ln 5 ≅ 1,6.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT.

O cantitate ν = 2,4·10⁻² mol (≅ (2/83,1) mol) de gaz ideal monoatomic (Cᵥ = 1,5R) evoluează conform transformării ciclice A → B → C → D → A reprezentate în coordonate p–V în graficul alăturat.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT.

O cantitate ν = 1 mol de gaz ideal biatomic (Cᵥ = 2,5R) parcurge transformarea ciclică 1 → 2 → 3 → 1 reprezentată în coordonate p–V în figura alăturată. În starea 3 temperatura gazului are valoarea T₃ = 300 K, iar presiunea este p₃ = 0,5·p₁.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. O cantitate ν = 1 mol de gaz ideal biatomic (C_v = 2,5R) parcurge transformarea ciclică 1 → 2 → 3 → 1 reprezentată în coordonate p − V în figura alăturată. În starea 3 temperatura gazului are valoarea T₃ = 300 K, iar presiunea este p₃ = 0,5 · p₁. Calculați:

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT.

O cantitate ν = 1 mol de gaz ideal biatomic (Cᵥ = 2,5R) parcurge transformarea ciclică 1 → 2 → 3 → 1 reprezentată în coordonate p–V în figura alăturată. În starea 3 temperatura gazului are valoarea T₃ = 300 K, iar presiunea este p₃ = 0,5·p₁.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: O cantitate ν = 1 mol de gaz ideal biatomic (Cᵥ = 2,5R) parcurge transformarea ciclică 1 → 2 → 3 → 1 reprezentată în coordonate p–V în figura alăturată. În starea 3 temperatura gazului are valoarea T₃ = 300 K, iar presiunea este p₃ = 0,5·p₁. Calculați:

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: O cantitate ν = 1 mol de oxigen (μ = 32 g/mol, Cᵥ = 2,5R) efectuează transformarea ciclică ABCA reprezentată în coordonate p–V în figura alăturată. În starea A gazul se află la presiunea p_A = 400 kPa și are densitatea ρ_A = 3,2 kg/m³, iar în starea B p_B = 2p_A. Calculați:

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. O cantitate ν = 1 mol de oxigen (μ = 32 g/mol, C_V = 2,5R) efectuează transformarea ciclică ABCA reprezentată în coordonate p–V în figura alăturată. În starea A gazul se află la presiunea p_A = 400 kPa și are densitatea ρ_A = 3,2 kg/m³, iar în starea B p_B = 2p_A. Figura aferentă subiectului III se află pe pagina 2.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT.

III. Rezolvați următoarea problemă: O cantitate de gaz ideal monoatomic (C_V = 1,5R) efectuează transformarea ciclică 1 → 2 → 3 → 4 → 1 reprezentată în coordonate p–V în figura alăturată. Parametrii de stare ai gazului în starea 1 sunt p = 10⁵ Pa și V = 1 L. Calculați:

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. O cantitate de gaz ideal monoatomic (C_V = 1,5R) efectuează transformarea ciclică 1 → 2 → 3 → 4 → 1 reprezentată în coordonate p–V în figura alăturată. Parametrii de stare ai gazului în starea 1 sunt p = 10⁵ Pa și V = 1 L.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT.

III. Rezolvați următoarea problemă: O cantitate de gaz ideal monoatomic (C_V = 1,5R) efectuează transformarea ciclică 1 → 2 → 3 → 4 → 1 reprezentată în coordonate p–V în figura alăturată. Parametrii de stare ai gazului în starea 1 sunt p = 10⁵ Pa și V = 1 L. Calculați:

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: În figura alăturată este reprezentat, în coordonate p − V, procesul ciclic de funcționare al unui motor termic. Gazul, folosit ca fluid de lucru, poate fi considerat ideal și are căldura molară la volum constant Cᵥ = 2R. În procesul (2) → (3) căldura schimbată de gaz cu mediul extern este nulă, iar dependența presiunii de volum este dată de legea pVᵞ = const. Cunoscând presiunea și volumul gazului în starea inițială, p₁ = 1 · 10⁵ Pa, V₁ = 1 dm³, determinați: Diagrama de la pagina 2 indică stările (1) la (V₁, p₁), (2) la (V₁, p₂) și (3) la (4V₁, p₁), cu Q = 0 pe curba dintre (2) și (3).

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: În figura alăturată este reprezentat, în coordonate p–V, procesul ciclic de funcționare al unui motor termic. Gazul, folosit ca fluid de lucru, poate fi considerat ideal și are căldura molară la volum constant Cᵥ = 2R. În procesul (2) → (3) căldura schimbată de gaz cu mediul extern este nulă, iar dependența presiunii de volum este dată de legea pVᵞ = const. Cunoscând presiunea și volumul gazului în starea inițială, p₁ = 1 · 10⁵ Pa, V₁ = 1 dm³, determinați: Figura de la pagina 2: starea (1) se află la (V₁, p₁), starea (2) la (V₁, p₂), iar starea (3) la (4V₁, p₁). Segmentul (1)–(2) este vertical, segmentul (3)–(1) este orizontal, iar curba (2)–(3) este marcată Q = 0.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: În figura alăturată este reprezentat, în coordonate p − V, procesul ciclic de funcționare al unui motor termic. Gazul, folosit ca fluid de lucru, poate fi considerat ideal și are căldura molară la volum constant Cᵥ = 2R. În procesul (2) → (3) căldura schimbată de gaz cu mediul extern este nulă, iar dependența presiunii de volum este dată de legea pVᵞ = const. Cunoscând presiunea și volumul gazului în starea inițială, p₁ = 1 · 10⁵ Pa, V₁ = 1 dm³, determinați: Figura de la pagina 2 reprezintă stările (1) la (V₁, p₁), (2) la (V₁, p₂) și (3) la (4V₁, p₁), cu Q = 0 pe curba dintre (2) și (3).

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: În figura alăturată este reprezentat, în coordonate p − V, procesul ciclic de funcționare al unui motor termic. Gazul, folosit ca fluid de lucru, poate fi considerat ideal și are căldura molară la volum constant Cᵥ = 2R. În procesul (2) → (3) căldura schimbată de gaz cu mediul extern este nulă, iar dependența presiunii de volum este dată de legea pVᵞ = const. Cunoscând presiunea și volumul gazului în starea inițială, p₁ = 1 · 10⁵ Pa, V₁ = 1 dm³, determinați: Diagrama de la pagina 2 indică stările (1) la (V₁, p₁), (2) la (V₁, p₂) și (3) la (4V₁, p₁), cu Q = 0 pe curba dintre (2) și (3).

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: O cantitate de gaz ideal poliatomic (Cᵥ = 3R) parcurge procesul ciclic reprezentat în coordonate p–V în graficul din figura alăturată. Parametrii gazului în starea inițială sunt p₁ = 1,0·10⁵ Pa și V₁ = 2,0 L. În transformarea 1 → 2 presiunea gazului se dublează, iar volumul acestuia crește de cinci ori. Graficul p–V aferent problemei III se află pe pagina 2 a subiectului.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. O cantitate de gaz ideal poliatomic (C_V = 3R) parcurge procesul ciclic reprezentat în coordonate p–V în graficul din figura alăturată. Parametrii gazului în starea inițială sunt p₁ = 1,0 · 10⁵ Pa și V₁ = 2,0 L. În transformarea 1 → 2 presiunea gazului se dublează, iar volumul acestuia crește de cinci ori.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: O cantitate de gaz ideal poliatomic (Cᵥ = 3R) parcurge procesul ciclic reprezentat în coordonate p–V în graficul din figura alăturată. Parametrii gazului în starea inițială sunt p₁ = 1,0·10⁵ Pa și V₁ = 2,0 L. În transformarea 1 → 2 presiunea gazului se dublează, iar volumul acestuia crește de cinci ori. Graficul p–V aferent problemei III se află pe pagina 2 a subiectului.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. O cantitate de gaz ideal poliatomic (C_V = 3R) parcurge procesul ciclic reprezentat în coordonate p–V în graficul din figura alăturată. Parametrii gazului în starea inițială sunt p₁ = 1,0 · 10⁵ Pa și V₁ = 2,0 L. În transformarea 1 → 2 presiunea gazului se dublează, iar volumul acestuia crește de cinci ori.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: O cantitate constantă de gaz ideal (Cᵥ = 2R) parcurge transformarea ciclică 1 → 2 → 3 → 1 reprezentată în coordonate p–V ca în figura alăturată. În transformarea 2 → 3 temperatura gazului rămâne constantă. În starea 1 presiunea și volumul gazului au valorile p₁ = 10⁵ Pa, respectiv V₁ = 2 L. Considerați că ln 2 = 0,7. Figura aferentă subiectului III se află pe pagina 2 a subiectului.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: O cantitate constantă de gaz ideal (C_V = 2R) parcurge transformarea ciclică 1 → 2 → 3 → 1 reprezentată în coordonate p–V ca în figura alăturată. În transformarea 2 → 3 temperatura gazului rămâne constantă. În starea 1 presiunea și volumul gazului au valorile p₁ = 10⁵ Pa, respectiv V₁ = 2 L. Considerați că ln 2 = 0,7.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: O cantitate constantă de gaz ideal (Cᵥ = 2R) parcurge transformarea ciclică 1 → 2 → 3 → 1 reprezentată în coordonate p–V ca în figura alăturată. În transformarea 2 → 3 temperatura gazului rămâne constantă. În starea 1 presiunea și volumul gazului au valorile p₁ = 10⁵ Pa, respectiv V₁ = 2 L. Considerați că ln 2 = 0,7. Figura aferentă subiectului III se află pe pagina 2 a subiectului.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT.

III. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) O cantitate de gaz ideal monoatomic (Cᵥ = 1,5R) parcurge ciclul termodinamic 12341 reprezentat în figura alăturată în coordonate p–V. În transformarea 2-3 presiunea variază direct proporțional cu volumul, iar în transformarea 3-4 temperatura rămâne constantă. Se cunosc p₀ = 1,0·10⁵ Pa și V₀ = 2,0 dm³, iar ln 2 ≅ 0,7. Calculați:

Diagrama originală de pe pagina 2: starea 1 are coordonatele (V₀, p₀), starea 2 are coordonatele (V₀, 2p₀), starea 3 are volumul 2V₀, iar starea 4 are presiunea p₀. Transformarea 1-2 este reprezentată printr-un segment vertical; 2-3 printr-un segment de dreaptă a cărui prelungire punctată trece prin origine; 3-4 printr-o curbă; 4-1 printr-un segment orizontal cu săgeata spre starea 1.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) O cantitate ν = 0,24 (≅ 2/8,31) mol de gaz ideal monoatomic (Cᵥ = 1,5R) parcurge transformarea ciclică 1231 reprezentată în coordonate p − T în figura alăturată. În starea 1 temperatura gazului este, t₁ = 127°C, iar presiunea gazului în starea 2 este p₂ = 2p₁. Se cunoaște ln 2 ≅ 0,7.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT.

III. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) O cantitate ν ≅ 0,24 mol (= (2/8,31) mol) de gaz ideal monoatomic (C_V = 1,5R) suferă succesiunea de transformări cvasistatice, după cum urmează: 1→2 încălzire după legea p = a·V, unde a = const., până la dublarea volumului, 2→3 destindere izotermă până în starea în care p₃ = p₁ și 3→1 comprimare izobară până în starea inițială. În procesul 2→3 lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior este L₂₃ = 2,8 kJ. Se consideră că ln 2 ≅ 0,7.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT.

III. Rezolvați următoarea problemă: O cantitate de gaz ideal biatomic parcurge procesul ciclic 1-2-3-1 reprezentat în coordonate p–V în figura alăturată. Cunoscând Cᵥ = 2,5R, p₁ = 10⁵ Pa și V₁ = 20 dm³, determinați:

În diagrama originală, stările sunt 1: (V₁, p₁), 2: (V₁, 2p₁), 3: (4V₁, 2p₁). Procesul 1→2 este vertical, procesul 2→3 este orizontal, iar procesul 3→1 este reprezentat printr-un segment de dreaptă.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) O cantitate de gaz ideal biatomic parcurge procesul ciclic 1-2-3-1 reprezentat în coordonate p–V în figura alăturată. Cunoscând Cᵥ = 2,5R, p₁ = 10⁵ Pa și V₁ = 20 dm³, determinați:

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT.

III. Rezolvați următoarea problemă: O cantitate de gaz ideal biatomic parcurge procesul ciclic 1-2-3-1 reprezentat în coordonate p–V în figura alăturată. Cunoscând Cᵥ = 2,5R, p₁ = 10⁵ Pa și V₁ = 20 dm³, determinați:

În diagrama originală, stările sunt 1: (V₁, p₁), 2: (V₁, 2p₁), 3: (4V₁, 2p₁). Procesul 1→2 este vertical, procesul 2→3 este orizontal, iar procesul 3→1 este reprezentat printr-un segment de dreaptă.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) O cantitate de gaz ideal biatomic parcurge procesul ciclic 1-2-3-1 reprezentat în coordonate p–V în figura alăturată. Cunoscând Cᵥ = 2,5R, p₁ = 10⁵ Pa și V₁ = 20 dm³, determinați:

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT.

III. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) O cantitate ν ≅ 0,24 mol (= 2/8,31 mol) de gaz ideal monoatomic (C_V = 1,5R) suferă o transformare ciclică 1–2–3–4–1 reprezentată în coordonate p–T în figura alăturată. Se cunosc: T₁ = 300 K, p₂ = 2p₁, V₃ = 3V₁ și se consideră ln 3 = 1,1. Determinați:

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT.

III. Rezolvați următoarea problemă: O cantitate ν = 4/83,1 mol de gaz monoatomic (C_V = 1,5R), considerat ideal, evoluează conform transformării ciclice 1 → 2 → 3 → 4 → 1 reprezentată în coordonate p–V în graficul din figura alăturată.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: O cantitate ν = 4/83,1 mol de gaz monoatomic (C_V = 1,5R), considerat ideal, evoluează conform transformării ciclice 1 → 2 → 3 → 4 → 1 reprezentată în coordonate p–V în graficul din figura alăturată. Calculați:

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT.

III. Rezolvați următoarea problemă: O cantitate ν = 4/83,1 mol de gaz monoatomic (C_V = 1,5R), considerat ideal, evoluează conform transformării ciclice 1 → 2 → 3 → 4 → 1 reprezentată în coordonate p–V în graficul din figura alăturată.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. Un motor termic funcționează după ciclul termodinamic reprezentat în figura alăturată. Gazul utilizat ca substanță de lucru are exponentul adiabatic γ = Cₚ/Cᵥ = 1,5. În transformarea (1) → (2) temperatura gazului rămâne constantă. Transformarea (3) → (1) este adiabatică, iar legea acestei transformări este pVᵞ = const. Cunoscând p₁ = 8·10⁵ Pa, V₁ = 1 dm³, V₂ = 4V₁ și ln 2 ≅ 0,7, determinați:

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) Un motor termic funcționează după ciclul termodinamic reprezentat în figura alăturată. Gazul utilizat ca substanță de lucru are exponentul adiabatic γ = Cₚ/Cᵥ = 1,5. În transformarea (1) → (2) temperatura gazului rămâne constantă. Transformarea (3) → (1) este adiabatică, iar legea acestei transformări este pVᵞ = const. Cunoscând p₁ = 8·10⁵ Pa, V₁ = 1 dm³, V₂ = 4V₁ și ln 2 ≅ 0,7, determinați:

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: Un motor termic funcționează după ciclul termodinamic reprezentat în figura alăturată. Gazul utilizat ca substanță de lucru are exponentul adiabatic γ = C_p/C_V = 1,5. În transformarea (1) → (2) temperatura gazului rămâne constantă. Transformarea (3) → (1) este adiabatică, iar legea acestei transformări este pV^γ = const. Cunoscând p₁ = 8 · 10⁵ Pa, V₁ = 1 dm³, V₂ = 4V₁ și ln 2 ≅ 0,7, determinați:

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) O cantitate constantă de gaz ideal diatomic (Cᵥ = 2,5R) efectuează procesul ciclic 1–2–3–4–1 reprezentat în coordonate p–V în figura alăturată. În starea 1 gazul ocupă volumul V₁ = 4 L și se află la presiunea p₁ = 1 · 10⁵ Pa, iar volumul în starea 3 este V₃ = 3V₁. Transformarea 3–4 este izotermă. Se cunoaște ln 3 ≅ 1,1.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) O cantitate constantă de gaz ideal diatomic (Cᵥ = 2,5R) efectuează procesul ciclic 1–2–3–4–1 reprezentat în coordonate p–V în figura alăturată. În starea 1 gazul ocupă volumul V₁ = 4 L și se află la presiunea p₁ = 1 · 10⁵ Pa, iar volumul în starea 3 este V₃ = 3V₁. Transformarea 3–4 este izotermă. Se cunoaște ln 3 ≅ 1,1. În graficul de pe pagina 2, stările sunt 1: (V₁, p₁), 2: (V₁, p₂), 3: (V₃, p₂), 4: (V₄, p₁). Segmentele 1–2, 2–3 și 4–1 sunt drepte, iar 3–4 este curba izotermă. Dreapta punctată care pornește din origine trece prin stările 1 și 3.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: Un mol de gaz ideal monoatomic (Cᵥ = 1,5R), aflat inițial în starea 1, la temperatura T₁ = 250 K, este supus procesului ciclic 1 → 2 → 3 → 4 → 1, reprezentat în sistemul de coordonate p–T în figura alăturată. Considerați că ln 2 ≅ 0,7. Figura necesară este pe pagina 2: stările 1 și 4 sunt pe izobara p₁, stările 2 și 3 pe izobara 2p₁; starea 1 are temperatura T₁, iar stările 3 și 4 temperatura 3T₁. Segmentul 1 → 2 se află pe dreapta a cărei prelungire punctată trece prin origine. Sensul ciclului este 1 → 2 → 3 → 4 → 1.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. Un mol de gaz ideal monoatomic (Cᵥ = 1,5R), aflat inițial în starea 1, la temperatura T₁ = 250 K, este supus procesului ciclic 1 → 2 → 3 → 4 → 1, reprezentat în sistemul de coordonate p–T în figura alăturată. Considerați că ln 2 ≅ 0,7.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. III. Rezolvați următoarea problemă: Un mol de gaz ideal monoatomic (Cᵥ = 1,5R), aflat inițial în starea 1, la temperatura T₁ = 250 K, este supus procesului ciclic 1 → 2 → 3 → 4 → 1, reprezentat în sistemul de coordonate p–T în figura alăturată. Considerați că ln 2 ≅ 0,7. Figura necesară este pe pagina 2: stările 1 și 4 sunt pe izobara p₁, stările 2 și 3 pe izobara 2p₁; starea 1 are temperatura T₁, iar stările 3 și 4 temperatura 3T₁. Segmentul 1 → 2 se află pe dreapta a cărei prelungire punctată trece prin origine. Sensul ciclului este 1 → 2 → 3 → 4 → 1.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT.

III. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) O cantitate ν = 10 mol de gaz ideal poliatomic (Cᵥ = 3R) parcurge procesul ciclic reprezentat în figura alăturată, în care transformările 1 → 2 și 3 → 4 se desfășoară la temperaturi constante. Temperatura gazului în starea 1 este T₁ = 300 K, volumul ocupat de gaz în starea 2 este V₂ = V₁/4, iar căldura cedată de gaz în transformarea 4 → 1 este Q₄₁ = −74,79 kJ. Se cunoaște ln 2 ≅ 0,7. Determinați: