Modulul B, Subiectul al II-lea, toate variantele

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT.

În figura alăturată sunt reprezentate două incinte ai căror pereți rigizi au grosimi neglijabile. Incinta mai mare este izolată adiabatic de mediul exterior și are volumul total de 4 ori mai mare decât volumul incintei interioare. Incinta interioară are pereții termoconductori și conține azot (Cᵥ₁ = 2,5R, μ₁ = 28 g/mol) aflat inițial la presiunea 3p și temperatura T. Incinta exterioară (în volumul rămas) conține heliu (Cᵥ₂ = 1,5R, μ₂ = 4 g/mol), aflat inițial la presiunea 2p și temperatura 2T. Se cunoaște că T = 320 K. Gazele sunt considerate ideale. Figura incintelor este pe pagina 2 a subiectului.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: În figura alăturată sunt reprezentate două incinte ai căror pereți rigizi au grosimi neglijabile. Incinta mai mare este izolată adiabatic de mediul exterior și are volumul total de 4 ori mai mare decât volumul incintei interioare. Incinta interioară are pereții termoconductori și conține azot (C_V₁ = 2,5 R, μ₁ = 28 g/mol) aflat inițial la presiunea 3p și temperatura T. Incinta exterioară (în volumul rămas) conține heliu (C_V₂ = 1,5 R, μ₂ = 4 g/mol), aflat inițial la presiunea 2p și temperatura 2T. Se cunoaște că T = 320 K. Gazele sunt considerate ideale.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: În figura alăturată sunt reprezentate două incinte ai căror pereți rigizi au grosimi neglijabile. Incinta mai mare este izolată adiabatic de mediul exterior și are volumul total de 4 ori mai mare decât volumul incintei interioare. Incinta interioară are pereții termoconductori și conține azot (C_V₁ = 2,5R, μ₁ = 28 g/mol) aflat inițial la presiunea 3p și temperatura T. Incinta exterioară (în volumul rămas) conține heliu (C_V₂ = 1,5R, μ₂ = 4 g/mol), aflat inițial la presiunea 2p și temperatura 2T. Se cunoaște că T = 320 K. Gazele sunt considerate ideale. Figura celor două incinte se află pe pagina 2.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: În figura alăturată sunt reprezentate două incinte ai căror pereți rigizi au grosimi neglijabile. Incinta mai mare este izolată adiabatic de mediul exterior și are volumul total de 4 ori mai mare decât volumul incintei interioare. Incinta interioară are pereții termoconductori și conține azot (C_V₁ = 2,5R, μ₁ = 28 g/mol) aflat inițial la presiunea 3p și temperatura T. Incinta exterioară (în volumul rămas) conține heliu (C_V₂ = 1,5R, μ₂ = 4 g/mol), aflat inițial la presiunea 2p și temperatura 2T. Se cunoaște că T = 320 K. Gazele sunt considerate ideale. La un moment dat incinta interioară se fisurează și gazele se amestecă. Figura celor două incinte se află pe pagina 2.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J/(mol·K). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: O cantitate ν = 0,2 mol de oxigen (μ = 32 g/mol) este închisă etanș într-un cilindru orizontal, cu ajutorul unui piston subțire. Inițial pistonul se află în repaus la distanța ℓ = 20 cm față de capătul închis al cilindrului, iar oxigenul se află la temperatura T = 300 K și presiunea p₀ = 1,0·10⁵ Pa, aceeași cu presiunea aerului atmosferic din exteriorul cilindrului. Pistonul se poate deplasa fără frecări. Oxigenul este considerat gaz ideal.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J/(mol·K). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: O cantitate ν = 0,2 mol de oxigen (μ = 32 g/mol) este închisă etanș într-un cilindru orizontal, cu ajutorul unui piston subțire. Inițial pistonul se află în repaus la distanța ℓ = 20 cm față de capătul închis al cilindrului, iar oxigenul se află la temperatura T = 300 K și presiunea p₀ = 1,0·10⁵ Pa, aceeași cu presiunea aerului atmosferic din exteriorul cilindrului. Pistonul se poate deplasa fără frecări. Oxigenul este considerat gaz ideal. Condițiile de la punctul b.: Pistonul este deplasat lent spre capătul deschis al cilindrului, pe distanța d = 5 cm (fără să iasă din cilindru). Temperatura gazului rămâne constantă.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J/(mol·K). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT.

O cantitate ν = 0,2 mol de oxigen (μ = 32 g/mol) este închisă etanș într-un cilindru orizontal, cu ajutorul unui piston subțire. Inițial pistonul se află în repaus la distanța ℓ = 20 cm față de capătul închis al cilindrului, iar oxigenul se află la temperatura T = 300 K și presiunea p₀ = 1,0·10⁵ Pa, aceeași cu presiunea aerului atmosferic din exteriorul cilindrului. Pistonul se poate deplasa fără frecări. Oxigenul este considerat gaz ideal.

b. Pistonul este deplasat lent spre capătul deschis al cilindrului, pe distanța d = 5 cm (fără să iasă din cilindru). Temperatura gazului rămâne constantă. Calculați presiunea p₁ la care a ajuns oxigenul în urma acestui proces. c. În continuare, pistonul fiind menținut în poziția atinsă la punctul b., oxigenul se încălzește până la temperatura T₂. Se eliberează apoi pistonul și se constată că acesta rămâne în repaus în aceeași poziție. Calculați temperatura T₂ până la care a fost încălzit oxigenul.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT.

II. Rezolvați următoarea problemă: Un vas cilindric orizontal, de secțiune S = 600 cm², este împărțit, cu ajutorul unui piston termoizolant, în două compartimente A și B. Inițial pistonul este blocat, iar fiecare compartiment are volumul V = 30 L. În compartimentul A se află o cantitate ν_A dintr-un gaz cu masa molară necunoscută μ_A, iar în compartimentul B se află o cantitate ν_B = 1,5ν_A de heliu (μ_B = 4 g/mol). Gazele sunt considerate ideale și se află la aceeași temperatură T.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT.

II. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) Un vas cilindric orizontal, de secțiune S = 600 cm², este împărțit, cu ajutorul unui piston termoizolant, în două compartimente A și B. Inițial pistonul este blocat, iar fiecare compartiment are volumul V = 30 L. În compartimentul A se află o cantitate ν_A dintr-un gaz cu masa molară necunoscută μ_A, iar în compartimentul B se află o cantitate ν_B = 1,5ν_A de heliu (μ_B = 4 g/mol). Gazele sunt considerate ideale și se află la aceeași temperatură T.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT.

II. Rezolvați următoarea problemă: Un vas cilindric orizontal, de secțiune S = 600 cm², este împărțit, cu ajutorul unui piston termoizolant, în două compartimente A și B. Inițial pistonul este blocat, iar fiecare compartiment are volumul V = 30 L. În compartimentul A se află o cantitate ν_A dintr-un gaz cu masa molară necunoscută μ_A, iar în compartimentul B se află o cantitate ν_B = 1,5ν_A de heliu (μ_B = 4 g/mol). Gazele sunt considerate ideale și se află la aceeași temperatură T.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT.

II. Rezolvați următoarea problemă: În interiorul unui cilindru este închisă, cu ajutorul unui piston, o cantitate ν₁ = 2,0 mol de oxigen (μ₁ = 32 g/mol, Cᵥ₁ = 2,5R) la temperatura T = 300 K și presiunea p = 1,5 · 10⁵ Pa. Ulterior în interiorul cilindrului se mai introduce lent o cantitate de heliu (μ₂ = 4,0 g/mol, Cᵥ₂ = 1,5R) având temperatura T = 300 K, până când volumul total ocupat de amestecul gazos din cilindru se dublează. În timpul acestul proces, prin deplasarea pistonului, presiunea amestecului aflat la temperatura T = 300 K este menținută constantă, la valoarea p = 1,5 · 10⁵ Pa. Atât oxigenul cât și heliul sunt considerate gaze ideale.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT.

II. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) În interiorul unui cilindru este închisă, cu ajutorul unui piston, o cantitate ν₁ = 2,0 mol de oxigen (μ₁ = 32 g/mol, Cᵥ₁ = 2,5R) la temperatura T = 300 K și presiunea p = 1,5·10⁵ Pa. Ulterior în interiorul cilindrului se mai introduce lent o cantitate de heliu (μ₂ = 4,0 g/mol, Cᵥ₂ = 1,5R) având temperatura T = 300 K, până când volumul total ocupat de amestecul gazos din cilindru se dublează. În timpul acestul proces, prin deplasarea pistonului, presiunea amestecului aflat la temperatura T = 300 K este menținută constantă, la valoarea p = 1,5·10⁵ Pa. Atât oxigenul cât și heliul sunt considerate gaze ideale. Calculați:

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J/(mol·K). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: Două vase cu pereți rigizi comunică între ele printr-un tub de dimensiuni neglijabile, ca în figură. Tubul este prevăzut cu un robinet R, inițial închis. În primul vas, având volum V₁ = 16,62 L, se găsește o masă m₁ = 3 g de hidrogen (μ₁ = 2 g/mol). În al doilea vas, de volum V₂ = 8,31 L, se află azot (μ₂ = 28 g/mol) la presiunea p₂ = 1,5·10⁵ Pa. Temperatura ambelor gaze este t = 27 °C. Ambele gaze au căldura molară la volum constant C_V = 2,5R.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT.

II. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) Un cilindru orizontal de lungime L = 80 cm și secțiune S = 83,1 cm² este împărțit în două compartimente de volume egale printr-un piston ușor care se poate deplasa fără frecare. În compartimentul din dreapta se află aer (μ_aer = 29 g/mol) la presiunea p₀ = 1,0·10⁵ Pa, iar în compartimentul din stânga se află heliu (μ_He = 4 g/mol). Inițial pistonul este în echilibru mecanic. Se deplasează pistonul cu x = 0,2 m spre dreapta față de poziția inițială. Pistonul este menținut în această poziție. Temperatura gazelor rămâne mereu constantă t = 127 °C. Gazele se consideră ideale. Determinați:

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT.

II. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) Un cilindru orizontal de lungime L = 80 cm și secțiune S = 83,1 cm² este împărțit în două compartimente de volume egale printr-un piston ușor care se poate deplasa fără frecare. În compartimentul din dreapta se află aer (μ_aer = 29 g/mol) la presiunea p₀ = 1,0·10⁵ Pa, iar în compartimentul din stânga se află heliu (μ_He = 4 g/mol). Inițial pistonul este în echilibru mecanic. Se deplasează pistonul cu x = 0,2 m spre dreapta față de poziția inițială. Pistonul este menținut în această poziție. Temperatura gazelor rămâne mereu constantă t = 127 °C. Gazele se consideră ideale. Determinați: c. cantitatea de aer Δν care trebuie eliminată astfel încât după eliberarea pistonului acesta să rămână în echilibru;

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J/(mol·K). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: Un cilindru orizontal, închis la ambele capete și având lungimea L = 52 cm, este împărțit în două compartimente de volume egale de un piston subțire, etanș, termoizolant, inițial blocat. Compartimentul din stânga al cilindrului conține ν₁ = 3,0 mol de oxigen (μ₁ = 32 g/mol) la temperatura T₁ = 300 K. În compartimentul din dreapta al cilindrului se află ν₂ = 1,0 mol de azot (μ₂ = 28 g/mol) la temperatura T₂ = 400 K și presiunea p₂ = 8,31·10⁴ Pa. Cele două gaze sunt considerate ideale.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J/(mol·K). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: Un cilindru orizontal, închis la ambele capete și având lungimea L = 52 cm, este împărțit în două compartimente de volume egale de un piston subțire, etanș, termoizolant, inițial blocat. Compartimentul din stânga al cilindrului conține ν₁ = 3,0 mol de oxigen (μ₁ = 32 g/mol) la temperatura T₁ = 300 K. În compartimentul din dreapta al cilindrului se află ν₂ = 1,0 mol de azot (μ₂ = 28 g/mol) la temperatura T₂ = 400 K și presiunea p₂ = 8,31·10⁴ Pa. Cele două gaze sunt considerate ideale.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J/(mol·K). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. Un cilindru orizontal, închis la ambele capete și având lungimea L = 52 cm, este împărțit în două compartimente de volume egale de un piston subțire, etanș, termoizolant, inițial blocat. Compartimentul din stânga al cilindrului conține ν₁ = 3,0 mol de oxigen (μ₁ = 32 g/mol) la temperatura T₁ = 300 K. În compartimentul din dreapta al cilindrului se află ν₂ = 1,0 mol de azot (μ₂ = 28 g/mol) la temperatura T₂ = 400 K și presiunea p₂ = 8,31·10⁴ Pa. Cele două gaze sunt considerate ideale.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J/(mol·K). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: Un cilindru orizontal, închis la ambele capete și având lungimea L = 52 cm, este împărțit în două compartimente de volume egale de un piston subțire, etanș, termoizolant, inițial blocat. Compartimentul din stânga al cilindrului conține ν₁ = 3,0 mol de oxigen (μ₁ = 32 g/mol) la temperatura T₁ = 300 K. În compartimentul din dreapta al cilindrului se află ν₂ = 1,0 mol de azot (μ₂ = 28 g/mol) la temperatura T₂ = 400 K și presiunea p₂ = 8,31·10⁴ Pa. Cele două gaze sunt considerate ideale.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: Un cilindru orizontal, cu pereții rigizi, are lungimea L = 120 cm. Un piston mobil, fără frecări, de grosime neglijabilă, împarte cilindrul în două compartimente. Un compartiment conține azot (μ₁ = 28 g/mol) la presiunea p₁ = 1,0·10⁵ Pa, iar celălalt conține oxigen (μ₂ = 32 g/mol). Cele două gaze, considerate ideale, sunt menținute la aceeași temperatură T = 500 K. Pistonul se află în echilibru, la distanța L₁ = 45 cm de capătul din stânga al cilindrului, ca în figura alăturată.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: Un cilindru orizontal, cu pereții rigizi, are lungimea L = 120 cm. Un piston mobil, fără frecări, de grosime neglijabilă, împarte cilindrul în două compartimente. Un compartiment conține azot (μ₁ = 28 g/mol) la presiunea p₁ = 1,0·10⁵ Pa, iar celălalt conține oxigen (μ₂ = 32 g/mol). Cele două gaze, considerate ideale, sunt menținute la aceeași temperatură T = 500 K. Pistonul se află în echilibru, la distanța L₁ = 45 cm de capătul din stânga al cilindrului, ca în figura alăturată.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. Un cilindru orizontal, cu pereții rigizi, are lungimea L = 120 cm. Un piston mobil, fără frecări, de grosime neglijabilă, împarte cilindrul în două compartimente. Un compartiment conține azot (μ₁ = 28 g/mol) la presiunea p₁ = 1,0 · 10⁵ Pa, iar celălalt conține oxigen (μ₂ = 32 g/mol). Cele două gaze, considerate ideale, sunt menținute la aceeași temperatură T = 500 K. Pistonul se află în echilibru, la distanța L₁ = 45 cm de capătul din stânga al cilindrului, ca în figura alăturată.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: Un cilindru orizontal, cu pereții rigizi, are lungimea L = 120 cm. Un piston mobil, fără frecări, de grosime neglijabilă, împarte cilindrul în două compartimente. Un compartiment conține azot (μ₁ = 28 g/mol) la presiunea p₁ = 1,0·10⁵ Pa, iar celălalt conține oxigen (μ₂ = 32 g/mol). Cele două gaze, considerate ideale, sunt menținute la aceeași temperatură T = 500 K. Pistonul se află în echilibru, la distanța L₁ = 45 cm de capătul din stânga al cilindrului, ca în figura alăturată.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J/(mol·K). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: În figura alăturată este reprezentat un cilindru în interiorul căruia se găsesc două pistoane A și B care se pot deplasa fără frecări. În compartimentul din stânga al cilindrului este închisă o cantitate ν₁ = 3 mol de oxigen (μ₁ = 32 g/mol), iar în compartimentul din dreapta este închisă o cantitate ν₂ = 1 mol de azot (μ₂ = 28 g/mol). Pistoanele sunt în echilibru mecanic, iar temperatura este aceeași în ambele compartimente. Figura cilindrului cu pistoanele A și B este inclusă pe pagina 2 a subiectului.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J/(mol·K). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: În figura alăturată este reprezentat un cilindru în interiorul căruia se găsesc două pistoane A și B care se pot deplasa fără frecări. În compartimentul din stânga al cilindrului este închisă o cantitate ν₁ = 3 mol de oxigen (μ₁ = 32 g/mol), iar în compartimentul din dreapta este închisă o cantitate ν₂ = 1 mol de azot (μ₂ = 28 g/mol). Pistoanele sunt în echilibru mecanic, iar temperatura este aceeași în ambele compartimente. Figura de pe pagina 2 prezintă oxigenul O₂ între peretele din stânga și pistonul A, iar azotul N₂ între pistoanele A și B.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J/(mol·K). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: În figura alăturată este reprezentat un cilindru în interiorul căruia se găsesc două pistoane A și B care se pot deplasa fără frecări. În compartimentul din stânga al cilindrului este închisă o cantitate ν₁ = 3 mol de oxigen (μ₁ = 32 g/mol), iar în compartimentul din dreapta este închisă o cantitate ν₂ = 1 mol de azot (μ₂ = 28 g/mol). Pistoanele sunt în echilibru mecanic, iar temperatura este aceeași în ambele compartimente. Figura cilindrului cu pistoanele A și B este inclusă pe pagina 2 a subiectului.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J/(mol·K). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: În figura alăturată este reprezentat un cilindru în interiorul căruia se găsesc două pistoane A și B care se pot deplasa fără frecări. În compartimentul din stânga al cilindrului este închisă o cantitate ν₁ = 3 mol de oxigen (μ₁ = 32 g/mol), iar în compartimentul din dreapta este închisă o cantitate ν₂ = 1 mol de azot (μ₂ = 28 g/mol). Pistoanele sunt în echilibru mecanic, iar temperatura este aceeași în ambele compartimente. Figura de pe pagina 2 prezintă oxigenul O₂ între peretele din stânga și pistonul A, iar azotul N₂ între pistoanele A și B.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT.

Un cilindru orizontal, închis la ambele capete, este împărțit în două compartimente printr-un piston termoizolant, de grosime neglijabilă și care se poate deplasa fără frecare. Într-un compartiment se află neon (μ₁ = 20 g/mol), iar în celălalt se află oxigen (μ₂ = 32 g/mol). Masele celor două gaze sunt egale. Temperatura în ambele compartimente este aceeași, t₁ = 27°C, iar pistonul se află în echilibru mecanic. Cantitatea totală de gaz din cilindru este ν = 6,5 mol. Gazele sunt considerate ideale.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: Un cilindru orizontal, închis la ambele capete, este împărțit în două compartimente printr-un piston termoizolant, de grosime neglijabilă și care se poate deplasa fără frecare. Într-un compartiment se află neon (μ₁ = 20 g/mol), iar în celălalt se află oxigen (μ₂ = 32 g/mol). Masele celor două gaze sunt egale. Temperatura în ambele compartimente este aceeași, t₁ = 27°C, iar pistonul se află în echilibru mecanic. Cantitatea totală de gaz din cilindru este ν = 6,5 mol. Gazele sunt considerate ideale.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J/(mol·K). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) Un cilindru orizontal, închis la ambele capete și având lungimea 2ℓ = 50 cm, este împărțit în două compartimente de volume egale de un piston subțire, termoizolant și care se poate deplasa etanș, fără frecări. Fiecare compartiment al cilindrului conține ν = 3 mol de oxigen cu masa molară μ = 32 g/mol la temperatura T = 300 K și presiunea p = 1,0·10⁵ Pa. Considerați că oxigenul are un comportament de gaz ideal.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J/(mol·K). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) Un cilindru orizontal, închis la ambele capete și având lungimea 2ℓ = 50 cm, este împărțit în două compartimente de volume egale de un piston subțire, termoizolant și care se poate deplasa etanș, fără frecări. Fiecare compartiment al cilindrului conține ν = 3 mol de oxigen cu masa molară μ = 32 g/mol la temperatura T = 300 K și presiunea p = 1,0·10⁵ Pa. Considerați că oxigenul are un comportament de gaz ideal. În compartimentul din stânga se introduce lent o cantitate suplimentară Δν = 1,5 mol de oxigen la aceeași temperatură T = 300 K. Temperatura sistemului nu se modifică în timpul procesului.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J/(mol·K). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. Două vase, cu pereți rigizi, sunt legate printr-un tub de volum neglijabil, prevăzut cu un robinet, inițial închis, ca în figura alăturată. Un vas conține o cantitate ν₁ = 1,5 mol de oxigen (μ₁ = 32 g/mol) la temperatura T₁ = 350 K, iar celălalt vas conține m₂ = 98 g de azot (μ₂ = 28 g/mol) la temperatura T₂ = 300 K. Volumul vasului în care se află oxigenul este de patru ori mai mare decât volumul vasului în care se găsește azotul. Căldura molară la volum constant este aceeași pentru ambele gaze. Întregul sistem este izolat adiabatic de mediul exterior.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J/(mol·K). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: Două vase, cu pereți rigizi, sunt legate printr-un tub de volum neglijabil, prevăzut cu un robinet, inițial închis, ca în figura alăturată. Un vas conține o cantitate ν₁ = 1,5 mol de oxigen (μ₁ = 32 g/mol) la temperatura T₁ = 350 K, iar celălalt vas conține m₂ = 98 g de azot (μ₂ = 28 g/mol) la temperatura T₂ = 300 K. Volumul vasului în care se află oxigenul este de patru ori mai mare decât volumul vasului în care se găsește azotul. Căldura molară la volum constant este aceeași pentru ambele gaze. Întregul sistem este izolat adiabatic de mediul exterior.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J/(mol·K). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: Două vase, cu pereți rigizi, sunt legate printr-un tub de volum neglijabil, prevăzut cu un robinet, inițial închis, ca în figura alăturată. Un vas conține o cantitate ν₁ = 1,5 mol de oxigen (μ₁ = 32 g/mol) la temperatura T₁ = 350 K, iar celălalt vas conține m₂ = 98 g de azot (μ₂ = 28 g/mol) la temperatura T₂ = 300 K. Volumul vasului în care se află oxigenul este de patru ori mai mare decât volumul vasului în care se găsește azotul. Căldura molară la volum constant este aceeași pentru ambele gaze. Întregul sistem este izolat adiabatic de mediul exterior. La punctul c: Se deschide robinetul.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · (mol · K)⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) Un cilindru cu pereți izolați adiabatic este separat în două compartimente cu ajutorul unui piston termoconductor, inițial blocat, ca în figura alăturată. Primul compartiment are volumul V₁ = 3 L și conține 80 g de oxigen (μ₁ = 32 g/mol), iar al doilea compartiment are volumul V₂ = 3V₁ și conține 140 g de azot (μ₂ = 28 g/mol). Inițial, oxigenul se află la temperatura T₁ = 400 K, iar azotul la temperatura T₂ = 300 K. Cele două gaze sunt considerate ideale și au aceeași căldură molară la volum constant. Se neglijează capacitatea calorică a cilindrului și a pistonului.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · (mol · K)⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) Un cilindru cu pereți izolați adiabatic este separat în două compartimente cu ajutorul unui piston termoconductor, inițial blocat, ca în figura alăturată. Primul compartiment are volumul V₁ = 3 L și conține 80 g de oxigen (μ₁ = 32 g/mol), iar al doilea compartiment are volumul V₂ = 3V₁ și conține 140 g de azot (μ₂ = 28 g/mol). Inițial, oxigenul se află la temperatura T₁ = 400 K, iar azotul la temperatura T₂ = 300 K. Cele două gaze sunt considerate ideale și au aceeași căldură molară la volum constant. Se neglijează capacitatea calorică a cilindrului și a pistonului.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · (mol · K)⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) Un cilindru cu pereți izolați adiabatic este separat în două compartimente cu ajutorul unui piston termoconductor, inițial blocat, ca în figura alăturată. Primul compartiment are volumul V₁ = 3 L și conține 80 g de oxigen (μ₁ = 32 g/mol), iar al doilea compartiment are volumul V₂ = 3V₁ și conține 140 g de azot (μ₂ = 28 g/mol). Inițial, oxigenul se află la temperatura T₁ = 400 K, iar azotul la temperatura T₂ = 300 K. Cele două gaze sunt considerate ideale și au aceeași căldură molară la volum constant. Se neglijează capacitatea calorică a cilindrului și a pistonului. c. Pistonul este deblocat și deplasat lent, fără frecare, până când cele două gaze ajung în echilibru termic, iar pistonul, lăsat liber, este în echilibru mecanic. Calculați volumul compartimentului ocupat de azot în această stare.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT.

O masă m = 280 g de azot molecular (μ = 28 g/mol; Cᵥ = 2,5R) ocupă, în starea inițială, volumul V₁ la temperatura T₁ = 320 K și presiunea p₁ = 831 kPa. Gazul, considerat ideal, este comprimat la temperatură constantă, până la înjumătățirea volumului, iar apoi este încălzit la presiune constantă, până revine la volumul inițial V₁.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. Un recipient cu pereți rigizi, izolat adiabatic de exterior, este împărțit în două compartimente de volume V₁ și V₂ printr-un piston mobil, termoconductor, care se poate deplasa fără frecare, ca în figura alăturată. În cele două compartimente se află cantități egale din două gaze considerate ideale. În compartimentul 1 se află heliu (μ₁ = 4 g/mol, C_v₁ = 1,5R), iar în compartimentul 2 se află oxigen (μ₂ = 32 g/mol, C_v₂ = 2,5R). Inițial heliul se află la temperatura t₁ = 127°C și presiunea p = 1,8 · 10⁵ Pa, iar oxigenul la temperatura t₂ = 47°C și presiunea p = 1,8 · 10⁵ Pa. Determinați:

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT.

Un recipient cu pereți rigizi, izolat adiabatic de exterior, este împărțit în două compartimente de volume V₁ și V₂ printr-un piston mobil, termoconductor, care se poate deplasa fără frecare, ca în figura alăturată. În cele două compartimente se află cantități egale din două gaze considerate ideale. În compartimentul 1 se află heliu (μ₁ = 4 g/mol, Cᵥ₁ = 1,5R), iar în compartimentul 2 se află oxigen (μ₂ = 32 g/mol, Cᵥ₂ = 2,5R). Inițial heliul se află la temperatura t₁ = 127 °C și presiunea p = 1,8·10⁵ Pa, iar oxigenul la temperatura t₂ = 47 °C și presiunea p = 1,8·10⁵ Pa.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. O masă m = 70 g de azot (μ = 28 g/mol) este închisă etanș într-un cilindru orizontal, cu ajutorul unui piston care se poate deplasa fără frecare, ca în figura alăturată. Aerul din exterior este tot timpul la presiunea p₀ = 10⁵ Pa. Inițial pistonul este în echilibru, iar temperatura azotului este t₁ = 7°C. Figura aferentă subiectului II se află pe pagina 2.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: O masă m = 70 g de azot (μ = 28 g/mol) este închisă etanș într-un cilindru orizontal, cu ajutorul unui piston care se poate deplasa fără frecare, ca în figura alăturată. Aerul din exterior este tot timpul la presiunea p₀ = 10⁵ Pa. Inițial pistonul este în echilibru, iar temperatura azotului este t₁ = 7°C.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. O masă m = 70 g de azot (μ = 28 g/mol) este închisă etanș într-un cilindru orizontal, cu ajutorul unui piston care se poate deplasa fără frecare, ca în figura alăturată. Aerul din exterior este tot timpul la presiunea p₀ = 10⁵ Pa. Inițial pistonul este în echilibru, iar temperatura azotului este t₁ = 7°C. Etapa descrisă la punctul c: Pistonul se blochează și, foarte lent, se introduce în compartiment azot, la temperatura t₁. După introducerea masei suplimentare de azot, gazul este încălzit până la t₂ = 27°C, iar presiunea acestuia devine p₂ = 1,5·10⁵ Pa. Figura aferentă subiectului II se află pe pagina 2.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT.

II. Rezolvați următoarea problemă: Un cilindru orizontal de volum V = 22 L este împărțit în două compartimente printr-un piston subțire, termoizolant, care se poate mișca fără frecare. Pistonul se află inițial în echilibru. Într-un compartiment al cilindrului se află o masă m₁ = 11 g de dioxid de carbon (CO₂), cu masa molară μ₁ = 44 · 10⁻³ kg/mol, iar în celălalt compartiment se află o masă m₂ = 16 g oxigen (O₂), cu masa molară μ₂ = 32 · 10⁻³ kg/mol. Temperatura inițială a celor două gaze este t = 27 °C. Determinați:

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. Un cilindru orizontal de volum V = 22 L este împărțit în două compartimente printr-un piston subțire, termoizolant, care se poate mișca fără frecare. Pistonul se află inițial în echilibru. Într-un compartiment al cilindrului se află o masă m₁ = 11 g de dioxid de carbon (CO₂), cu masa molară μ₁ = 44·10⁻³ kg/mol, iar în celălalt compartiment se află o masă m₂ = 16 g oxigen (O₂), cu masa molară μ₂ = 32·10⁻³ kg/mol. Temperatura inițială a celor două gaze este t = 27 °C.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT.

II. Rezolvați următoarea problemă: Un cilindru orizontal de volum V = 22 L este împărțit în două compartimente printr-un piston subțire, termoizolant, care se poate mișca fără frecare. Pistonul se află inițial în echilibru. Într-un compartiment al cilindrului se află o masă m₁ = 11 g de dioxid de carbon (CO₂), cu masa molară μ₁ = 44 · 10⁻³ kg/mol, iar în celălalt compartiment se află o masă m₂ = 16 g oxigen (O₂), cu masa molară μ₂ = 32 · 10⁻³ kg/mol. Temperatura inițială a celor două gaze este t = 27 °C. Determinați:

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: Un cilindru orizontal cu secțiunea S = 831 cm² și lungimea L = 60 cm, închis la ambele capete, este împărțit în două compartimente, A și B, printr-un piston subțire, care se poate mișca fără frecări. Inițial, în cele două compartimente se află cantități egale de azot (μ = 28 g/mol) la presiunea p₀ = 1 · 10⁵ Pa și la temperatura t = 27 °C. Se introduce în compartimentul A azot la temperatura t = 27 °C până când presiunea azotului din compartimentul B devine p = 3 · 10⁵ Pa.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: Un cilindru orizontal cu secțiunea S = 831 cm² și lungimea L = 60 cm, închis la ambele capete, este împărțit în două compartimente, A și B, printr-un piston subțire, care se poate mișca fără frecări. Inițial, în cele două compartimente se află cantități egale de azot (μ = 28 g/mol) la presiunea p₀ = 1 · 10⁵ Pa și la temperatura t = 27 °C. Se introduce în compartimentul A azot la temperatura t = 27 °C până când presiunea azotului din compartimentul B devine p = 3 · 10⁵ Pa. Calculați:

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: Un balon rigid (A) este conectat printr-un tub de volum neglijabil cu un cilindru (B), închis cu ajutorul unui piston etanș. Pistonul are aria S = 30 cm² și inițial este blocat la capătul cilindrului, ca în figura alăturată. Balonul A are volumul V₁ = 3 L și conține gaz ideal la presiunea p₁ = 1,4·10⁵ Pa și temperatura T₁ = 280 K. Presiunea atmosferică este p₀ = 1,0·10⁵ Pa. Figura aferentă problemei II se află pe pagina 2 a subiectului.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. Un balon rigid (A) este conectat printr-un tub de volum neglijabil cu un cilindru (B), închis cu ajutorul unui piston etanș. Pistonul are aria S = 30 cm² și inițial este blocat la capătul cilindrului, ca în figura alăturată. Balonul A are volumul V₁ = 3 L și conține gaz ideal la presiunea p₁ = 1,4·10⁵ Pa și temperatura T₁ = 280 K. Presiunea atmosferică este p₀ = 1,0·10⁵ Pa.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: Un balon rigid (A) este conectat printr-un tub de volum neglijabil cu un cilindru (B), închis cu ajutorul unui piston etanș. Pistonul are aria S = 30 cm² și inițial este blocat la capătul cilindrului, ca în figura alăturată. Balonul A are volumul V₁ = 3 L și conține gaz ideal la presiunea p₁ = 1,4·10⁵ Pa și temperatura T₁ = 280 K. Presiunea atmosferică este p₀ = 1,0·10⁵ Pa. Etapa precedentă, descrisă la punctul b: «Pistonul fiind blocat, calculați temperatura T₂ la care trebuie răcit gazul pentru ca presiunea acestuia să devină egală cu presiunea atmosferică.» Figura aferentă problemei II se află pe pagina 2 a subiectului.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. Un balon rigid (A) este conectat printr-un tub de volum neglijabil cu un cilindru (B), închis cu ajutorul unui piston etanș. Pistonul are aria S = 30 cm² și inițial este blocat la capătul cilindrului, ca în figura alăturată. Balonul A are volumul V₁ = 3 L și conține gaz ideal la presiunea p₁ = 1,4·10⁵ Pa și temperatura T₁ = 280 K. Presiunea atmosferică este p₀ = 1,0·10⁵ Pa. Etapele precedente din enunț: b. Pistonul fiind blocat, calculați temperatura T₂ la care trebuie răcit gazul pentru ca presiunea acestuia să devină egală cu presiunea atmosferică. c. După răcire se deblochează pistonul și se încălzește gazul cu ΔT = 120 K, până la temperatura T₃. Pistonul se deplasează fără frecare și rămâne în interiorul cilindrului. Calculați distanța pe care s-a deplasat pistonul.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: O butelie cu volumul V = 83,1 L conține un amestec de heliu (μ_He = 4 g/mol) și neon (μ_Ne = 20 g/mol) la temperatura T = 300 K. Ambele gaze au căldura molară la volum constant C_V = 1,5R. Cantitatea totală de gaz din butelie este ν = 5 mol, iar cantitatea de heliu este de patru ori mai mare decât cantitatea de neon.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. O butelie cu volumul V = 83,1 L conține un amestec de heliu (μ_He = 4 g/mol) și neon (μ_Ne = 20 g/mol) la temperatura T = 300 K. Ambele gaze au căldura molară la volum constant C_V = 1,5R. Cantitatea totală de gaz din butelie este ν = 5 mol, iar cantitatea de heliu este de patru ori mai mare decât cantitatea de neon.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: O butelie cu volumul V = 83,1 L conține un amestec de heliu (μHe = 4 g/mol) și neon (μNe = 20 g/mol) la temperatura T = 300 K. Ambele gaze au căldura molară la volum constant Cᵥ = 1,5R. Cantitatea totală de gaz din butelie este ν = 5 mol, iar cantitatea de heliu este de patru ori mai mare decât cantitatea de neon.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT.

II. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) Cilindrul vertical din figură are lungimea L = 60 cm. Pistonul mobil, de grosime neglijabilă, delimitează două compartimente și se poate deplasa fără frecări. Pistonul se află în echilibru la mijlocul cilindrului. Un compartiment conține heliu (μ₁ = 4 g/mol) la presiunea p₁, iar celălalt conține azot molecular (μ₂ = 28 g/mol) la presiunea p₂ = 2p₁. Întregul sistem este menținut la temperatura T.

Figura de pe pagina 2 reprezintă cilindrul vertical, cu heliul deasupra pistonului și azotul dedesubt; lungimea cilindrului este indicată prin L.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT.

II. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) Cilindrul vertical din figură are lungimea L = 60 cm. Pistonul mobil, de grosime neglijabilă, delimitează două compartimente și se poate deplasa fără frecări. Pistonul se află în echilibru la mijlocul cilindrului. Un compartiment conține heliu (μ₁ = 4 g/mol) la presiunea p₁, iar celălalt conține azot molecular (μ₂ = 28 g/mol) la presiunea p₂ = 2p₁. Întregul sistem este menținut la temperatura T.

Figura de pe pagina 2 reprezintă cilindrul vertical, cu heliul deasupra pistonului și azotul dedesubt; lungimea cilindrului este indicată prin L.

Etapa precedentă, din punctul b: Se aduce cilindrul în poziție orizontală.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT.

II. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) Cilindrul vertical din figură are lungimea L = 60 cm. Pistonul mobil, de grosime neglijabilă, delimitează două compartimente și se poate deplasa fără frecări. Pistonul se află în echilibru la mijlocul cilindrului. Un compartiment conține heliu (μ₁ = 4 g/mol) la presiunea p₁, iar celălalt conține azot molecular (μ₂ = 28 g/mol) la presiunea p₂ = 2p₁. Întregul sistem este menținut la temperatura T.

Figura de pe pagina 2 reprezintă cilindrul vertical, cu heliul deasupra pistonului și azotul dedesubt; lungimea cilindrului este indicată prin L.

Etapa precedentă, din punctul b: Se aduce cilindrul în poziție orizontală. Etapa precedentă, din punctul c: Cilindrul este menținut orizontal. În compartimentul care conține heliu se introduce o cantitate suplimentară de heliu, la aceeași temperatură T, astfel încât pistonul să revină la mijlocul cilindrului.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT.

II. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) Un vas cilindric orizontal, închis la ambele capete, este împărțit cu ajutorul unui piston termoizolant, care se poate mișca fără frecare, în două compartimente M și N, de volume V_M = 1,0 dm³ respectiv V_N = 2,0 dm³. Gazul din compartimentul M se află la presiunea p_M = 1,0·10⁵ Pa, iar gazul din compartimentul N la presiunea p_N = 2,0·10⁵ Pa. Inițial gazele se află la aceeași temperatură T, iar pistonul este blocat. Considerând cele două gaze ideale, determinați:

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT.

II. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) O incintă cu pereți rigizi are volumul V = 2,493 L și conține metan (μ₁ = 16 g/mol), la presiunea p₁ = 2,0·10⁵ Pa și temperatura T = 300 K. Incinta este conectată la un cilindru cu piston prin intermediul unui tub de volum neglijabil, prevăzut cu o supapă A, ca în figura alăturată. Supapa rămâne închisă atâta timp cât presiunea din incintă este mai mare decât presiunea din cilindru și se deschide când cele două presiuni devin egale. Inițial în cilindru se află heliu (μ₂ = 4 g/mol), la presiunea p₀ = 1,0·10⁵ Pa și aceeași temperatură T, iar pistonul se află la distanța ℓ = 15 cm de căpătul cilindrului. Aria secțiunii transversale a cilindrului este S = 166,2 cm². Prin împingerea pistonului heliul este introdus din cilindru în incintă. Temperatura gazelor nu se modifică. Determinați:

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) Un recipient de volum 74,79 L, închis etanș cu o supapă, conține 90 g de gaz. Presiunea și temperatura gazului din interior sunt aceleași cu cele ale aerului exterior și au valorile p = 10⁵ Pa, respectiv t = 27 °C. Supapa se deschide atunci când diferența dintre presiunea gazului din interior și presiunea aerului exterior depășește valoarea Δp = 3 · 10⁴ Pa. Calculați:

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) Un recipient de volum 74,79 L, închis etanș cu o supapă, conține 90 g de gaz. Presiunea și temperatura gazului din interior sunt aceleași cu cele ale aerului exterior și au valorile p = 10⁵ Pa, respectiv t = 27°C. Supapa se deschide atunci când diferența dintre presiunea gazului din interior și presiunea aerului exterior depășește valoarea Δp = 3 · 10⁴ Pa. Calculați:

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) Un recipient de volum 74,79 L, închis etanș cu o supapă, conține 90 g de gaz. Presiunea și temperatura gazului din interior sunt aceleași cu cele ale aerului exterior și au valorile p = 10⁵ Pa, respectiv t = 27 °C. Supapa se deschide atunci când diferența dintre presiunea gazului din interior și presiunea aerului exterior depășește valoarea Δp = 3 · 10⁴ Pa. Calculați:

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: Un cilindru cu lungimea ℓ = 1,75 m este împărțit în două compartimente, A și B, printr-un piston mobil, termoizolator, de grosime neglijabilă, care se poate deplasa fără frecări, ca în figura alăturată. Pistonul este inițial blocat. Compartimentul A conține heliu la presiunea pₐ = 2 atm, iar compartimentul B, închis cu un robinet (R), conține argon la presiunea pᵦ = 3 atm. Cele două gaze se află la aceeași temperatură, T = 300 K. Cantitatea totală de gaz din cilindru este ν = 5 mol, iar numărul de atomi de heliu este de patru ori mai mare decât numărul de atomi de argon.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: Un cilindru cu lungimea ℓ = 1,75 m este împărțit în două compartimente, A și B, printr-un piston mobil, termoizolator, de grosime neglijabilă, care se poate deplasa fără frecări, ca în figura alăturată. Pistonul este inițial blocat. Compartimentul A conține heliu la presiunea pₐ = 2 atm, iar compartimentul B, închis cu un robinet (R), conține argon la presiunea pᵦ = 3 atm. Cele două gaze se află la aceeași temperatură, T = 300 K. Cantitatea totală de gaz din cilindru este ν = 5 mol, iar numărul de atomi de heliu este de patru ori mai mare decât numărul de atomi de argon. c. Calculați deplasarea pistonului după ce acesta se deblochează și ajunge în poziție de echilibru mecanic, temperatura gazelor rămânând constantă.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT.

II. Rezolvați următoarea problemă: O masă m = 0,28 g de azot molecular, cu masa molară μ = 28 g/mol, ocupă în starea inițială volumul V₁ la temperatura t₁ = 227 °C și se află la presiunea p₁ = 831 kPa. Gazul, considerat ideal, se destinde la temperatură constantă până la dublarea volumului, iar apoi se răcește la presiune constantă până la volumul inițial V₁.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: O masă m = 0,28 g de azot molecular, cu masa molară μ = 28 g/mol, ocupă în starea inițială volumul V₁ la temperatura t₁ = 227 °C și se află la presiunea p₁ = 831 kPa. Gazul, considerat ideal, se destinde la temperatură constantă până la dublarea volumului, iar apoi se răcește la presiune constantă până la volumul inițial V₁.

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: O butelie cu volumul V = 16,62 L conține un amestec de oxigen (μ₁ = 32 g/mol) și heliu (μ₂ = 4 g/mol). Relația dintre cantitățile celor două gaze este ν₂ = 1,5ν₁. La temperatura t = 27°C, presiunea amestecului de gaze din butelie este p = 15 · 10⁵ Pa. Știind că C_V₁ = 2,5R și C_V₂ = 1,5R, determinați:

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) O butelie cu volumul V = 16,62 L conține un amestec de oxigen (μ₁ = 32 g/mol) și heliu (μ₂ = 4 g/mol). Relația dintre cantitățile celor două gaze este ν₂ = 1,5ν₁. La temperatura t = 27 °C, presiunea amestecului de gaze din butelie este p = 15·10⁵ Pa. Știind că Cᵥ₁ = 2,5R și Cᵥ₂ = 1,5R, determinați:

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) Într-un cilindru orizontal se află azot (μ₁ = 28 g/mol) la temperatura T = 300 K și presiunea p₁ = 0,75 · 10⁵ Pa. Cilindrul este închis cu un piston etanș cu aria suprafeței S = 831 cm². Inițial deplasarea pistonului spre stânga este blocată, iar volumul ocupat de azot este V₁ = 16,62 L. În exterior se află aer la presiunea p₀ = 1 · 10⁵ Pa. Cilindrul este conectat cu o incintă de volum V₂ = 8,31 L prin intermediul unui tub de volum neglijabil prevăzut cu un robinet R, inițial închis, ca în figura alăturată. Incinta conține m₂ = 8 g de heliu (μ₂ = 4 g/mol), la temperatura T = 300 K. Robinetul se deschide lent. Pistonul se poate deplasa fără frecare. În timpul procesului temperatura este menținută constantă. Gazele sunt considerate ideale. Determinați:

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) Într-un cilindru orizontal se află azot (μ₁ = 28 g/mol) la temperatura T = 300 K și presiunea p₁ = 0,75·10⁵ Pa. Cilindrul este închis cu un piston etanș cu aria suprafeței S = 831 cm². Inițial deplasarea pistonului spre stânga este blocată, iar volumul ocupat de azot este V₁ = 16,62 L. În exterior se află aer la presiunea p₀ = 1·10⁵ Pa. Cilindrul este conectat cu o incintă de volum V₂ = 8,31 L prin intermediul unui tub de volum neglijabil prevăzut cu un robinet R, inițial închis, ca în figura alăturată. Incinta conține m₂ = 8 g de heliu (μ₂ = 4 g/mol), la temperatura T = 300 K. Robinetul se deschide lent. Pistonul se poate deplasa fără frecare. În timpul procesului temperatura este menținută constantă. Gazele sunt considerate ideale. Determinați:

Se consideră: numărul lui Avogadro N_A = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) Într-un cilindru orizontal se află azot (μ₁ = 28 g/mol) la temperatura T = 300 K și presiunea p₁ = 0,75 · 10⁵ Pa. Cilindrul este închis cu un piston etanș cu aria suprafeței S = 831 cm². Inițial deplasarea pistonului spre stânga este blocată, iar volumul ocupat de azot este V₁ = 16,62 L. În exterior se află aer la presiunea p₀ = 1 · 10⁵ Pa. Cilindrul este conectat cu o incintă de volum V₂ = 8,31 L prin intermediul unui tub de volum neglijabil prevăzut cu un robinet R, inițial închis, ca în figura alăturată. Incinta conține m₂ = 8 g de heliu (μ₂ = 4 g/mol), la temperatura T = 300 K. Robinetul se deschide lent. Pistonul se poate deplasa fără frecare. În timpul procesului temperatura este menținută constantă. Gazele sunt considerate ideale. Determinați:

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02 · 10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J · mol⁻¹ · K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p · V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: (15 puncte) Într-un cilindru orizontal se află azot (μ₁ = 28 g/mol) la temperatura T = 300 K și presiunea p₁ = 0,75 · 10⁵ Pa. Cilindrul este închis cu un piston etanș cu aria suprafeței S = 831 cm². Inițial deplasarea pistonului spre stânga este blocată, iar volumul ocupat de azot este V₁ = 16,62 L. În exterior se află aer la presiunea p₀ = 1 · 10⁵ Pa. Cilindrul este conectat cu o incintă de volum V₂ = 8,31 L prin intermediul unui tub de volum neglijabil prevăzut cu un robinet R, inițial închis, ca în figura alăturată. Incinta conține m₂ = 8 g de heliu (μ₂ = 4 g/mol), la temperatura T = 300 K. Robinetul se deschide lent. Pistonul se poate deplasa fără frecare. În timpul procesului temperatura este menținută constantă. Gazele sunt considerate ideale. Determinați:

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. O butelie având volumul V₁ = 10 L conține aer la presiunea p₁ = 2,0·10⁵ Pa. Altă butelie, având volumul V₂ = 5,0 L, conține azot la presiunea p₂ = 3,0·10⁵ Pa. Cele două butelii sunt legate printr-un tub cu volum neglijabil prevăzut cu o membrană care se sparge dacă diferența dintre presiunile celor două gaze este Δp = 2,0·10⁵ Pa. Ambele gaze, considerate ideale, se află la temperatura t = 7 °C. Masa molară a aerului este μ₁ = 29·10⁻³ kg/mol, iar cea a azotului μ₂ = 28·10⁻³ kg/mol.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: O butelie având volumul V₁ = 10 L conține aer la presiunea p₁ = 2,0·10⁵ Pa. Altă butelie, având volumul V₂ = 5,0 L, conține azot la presiunea p₂ = 3,0·10⁵ Pa. Cele două butelii sunt legate printr-un tub cu volum neglijabil prevăzut cu o membrană care se sparge dacă diferența dintre presiunile celor două gaze este Δp = 2,0·10⁵ Pa. Ambele gaze, considerate ideale, se află la temperatura t = 7°C. Masa molară a aerului este μ₁ = 29·10⁻³ kg/mol, iar cea a azotului μ₂ = 28·10⁻³ kg/mol.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. O butelie având volumul V₁ = 10 L conține aer la presiunea p₁ = 2,0·10⁵ Pa. Altă butelie, având volumul V₂ = 5,0 L, conține azot la presiunea p₂ = 3,0·10⁵ Pa. Cele două butelii sunt legate printr-un tub cu volum neglijabil prevăzut cu o membrană care se sparge dacă diferența dintre presiunile celor două gaze este Δp = 2,0·10⁵ Pa. Ambele gaze, considerate ideale, se află la temperatura t = 7 °C. Masa molară a aerului este μ₁ = 29·10⁻³ kg/mol, iar cea a azotului μ₂ = 28·10⁻³ kg/mol.

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: O butelie având volumul V₁ = 10 L conține aer la presiunea p₁ = 2,0·10⁵ Pa. Altă butelie, având volumul V₂ = 5,0 L, conține azot la presiunea p₂ = 3,0·10⁵ Pa. Cele două butelii sunt legate printr-un tub cu volum neglijabil prevăzut cu o membrană care se sparge dacă diferența dintre presiunile celor două gaze este Δp = 2,0·10⁵ Pa. Ambele gaze, considerate ideale, se află la temperatura t = 7°C. Masa molară a aerului este μ₁ = 29·10⁻³ kg/mol, iar cea a azotului μ₂ = 28·10⁻³ kg/mol. Determinați: Cerința precedentă, la care se referă introducerea azotului suplimentar: c. masa minimă de azot care trebuie introdusă suplimentar, la aceeași temperatură t, în butelia de volum V₂, pentru a produce spargerea membranei;

Se consideră: numărul lui Avogadro Nₐ = 6,02·10²³ mol⁻¹, constanta gazelor ideale R = 8,31 J·mol⁻¹·K⁻¹. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p·V = νRT. II. Rezolvați următoarea problemă: Un cilindru cu volumul V = 74,79 L este împărțit în trei compartimente de volume egale prin intermediul a două pistoane termoizolatoare, ca în figura alăturată. Pistoanele se pot deplasa fără frecări. Compartimentele A și C conțin heliu (μ₁ = 4 g/mol), iar compartimentul B conține neon (μ₂ = 20 g/mol) și este prevăzut cu un robinet închis, R. Gazele din cele trei compartimente se află la temperatura T = 300 K și la presiunea p₀ = 10⁵ N/m². Calculați: