Subiectul I, 2., toate variantele

Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = 3x − 10. Determinați numărul real a pentru care f(2a) = f(a) − 3.

Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = 2x − 21. Determinați numărul real a pentru care punctul A(−3a, a) aparține graficului funcției f.

Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = 2x + 4. Determinați numărul real a pentru care f(a) = a · f(0).

Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = 3x − 2. Determinați numărul real a pentru care f(a) + f(2) = 2a.

Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = 2x+3. Determinați numărul real m pentru care f(m) = f(0)·f(1).

Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = 2x − 3. Determinați numărul real a pentru care f(a) + f(1) = 0.

Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = 3x − 2. Determinați numărul real m pentru care f(m) = m.

Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = 6x + m, unde m este număr real. Determinați numărul real m pentru care f(2) = 15.

Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = x² + 1. Determinați numerele reale a pentru care f(a) = 1 − a.

Se consideră funcțiile f : ℝ → ℝ, f(x) = 5x − 3 și g : ℝ → ℝ, g(x) = 2x + 3. Determinați numărul real a pentru care f(a) = g(a).

Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = 4 − 2x. Arătați că (f ∘ f)(1) = 0.

Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = 2x² − 4x. Determinați abscisele punctelor de intersecție a graficului funcției f cu axa Ox.

Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = x − 5. Determinați numărul real a pentru care f(a) + f(2a) = 2.

Se consideră funcțiile f: ℝ → ℝ, f(x)=x−1 și g: ℝ → ℝ, g(x)=3−x. Arătați că f(a)+g(a)=2, pentru orice număr real a.

Se consideră funcțiile f : ℝ → ℝ, f(x) = x + 7 și g : ℝ → ℝ, g(x) = x − 7. Calculați (f ∘ g)(7).

Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = x² − 4. Calculați (f ∘ f)(2).

Se consideră funcțiile f : ℝ → ℝ, f(x) = 3 − x și g : ℝ → ℝ, g(x) = 2x + 1. Determinați numărul real a pentru care f(a) = 3a + g(3).

Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = ax + 3, unde a este număr real. Determinați numărul real a pentru care f(0) + (f ∘ f)(0) = 0.

Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = 2x + a, unde a este număr real. Determinați numărul real a, știind că f(2) = 8.

Determinați numărul real a pentru care (f ∘ f)(a) = 2a.

Se consideră funcțiile f : ℝ → ℝ, f(x) = 2x − 1 și g : ℝ → ℝ, g(x) = x + 1. Arătați că f(m) + g(−m) = m, pentru orice număr real m.

Se consideră funcțiile f : ℝ → ℝ, f(x) = 5 − x și g : ℝ → ℝ, g(x) = x + 2. Determinați numărul real a pentru care f(a) = g(a + 1).

Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = 2x + 1. Determinați numărul real a pentru care f(a) − f(2) = a.

Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = ax + 1, unde a este număr real nenul. Determinați numărul real nenul a pentru care (f ∘ f)(1) = 1.

Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = 3x + 10. Determinați numărul real a pentru care punctul A(2a,a) aparține graficului funcției f.

Determinați numărul real a pentru care punctul A(a, a²) aparține graficului funcției f : ℝ → ℝ, f(x) = 2x − 1.

Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = mx² − 2x + 1, unde m este număr real nenul. Determinați numărul real nenul m pentru care axa Ox este tangentă graficului funcției f.

Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = x² − x + 1. Determinați numărul real x pentru care f(x) = x.

Se consideră funcțiile f : ℝ → ℝ, f(x) = 3x − 5 și g : ℝ → ℝ, g(x) = x² + x. Determinați numărul real a pentru care (f ∘ g)(a) = (f ∘ g)(−a).

Se consideră funcția f: ℝ → ℝ, f(x) = x² + x − 4. Determinați numerele reale m, știind că f(m) = m.