Academos
  1. Subiecte
  2. Bacalaureat
  3. Matematică mate-info
  4. Subiectul I, 2.

Subiectul I, 2., toate variantele

Bacalaureat, Matematică mate-info, 2021-2026. Rezolvă-le pe rând, cu baremul la îndemână.

Sesiuni de examen

Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = ax²+2ax−1, unde a este număr real. Determinați numărul real a pentru care (f ∘ f)(0) = 0.

Arată baremul

Răspuns: -1

Reguli generale:

2. f(0) = −1, (f ∘ f)(0) = −a−1, pentru orice număr real a - 3p −a−1 = 0, de unde obținem a = −1 - 2p

Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = 3x − 4. Determinați numărul real a pentru care f(a) + f(−2a) = a.

Arată baremul

Răspuns: -2

f(a) = 3a − 4, f(−2a) = −6a − 4, pentru orice număr real a - 3p 3a − 4 − 6a − 4 = a, de unde obținem a = −2 - 2p

Se consideră funcțiile f : ℝ → ℝ, f(x) = 4x+3 și g : ℝ → ℝ, g(x) = x−3. Determinați numărul real a pentru care f(a) = g(a).

Arată baremul

Răspuns: -2

I.2. f(a) = 4a+3, g(a) = a−3, pentru orice număr real a - 3p 4a+3 = a−3, de unde obținem a = −2 - 2p

Se consideră funcția f: ℝ → ℝ, f(x)=x+3. Determinați numărul real a pentru care (f∘f)(a)=9.

Arată baremul

Răspuns: 3

f(a)=a+3, (f∘f)(a)=a+6, pentru orice număr real a - 3p a+6=9, de unde obținem a=3 - 2p

Se consideră funcțiile f: ℝ → ℝ, f(x)=x+4 și g: ℝ → ℝ, g(x)=2x+a, unde a este număr real. Determinați numărul real a pentru care (g∘f)(1)=1.

Arată baremul

Răspuns: -9

f(1)=5, (g∘f)(1)=g(5)=10+a, pentru orice număr real a - 3p 10+a=1, de unde obținem a=−9 - 2p

Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = x − 8. Determinați numărul real m pentru care f(1 + m) = 1 − m.

Arată baremul

Răspuns: 4

2. f(1 + m) = m − 7, pentru orice număr real m - 2p m − 7 = 1 − m, de unde obținem m = 4 - 3p

Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = x − 6. Determinați numărul real a pentru care f(a) + f(3a) = 0.

Arată baremul

Răspuns: 3

f(a) = a − 6, f(3a) = 3a − 6 - 3p a − 6 + 3a − 6 = 0, de unde obținem a = 3 - 2p

Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = x + 3. Determinați numărul real m pentru care (f ∘ f)(m) = 2m.

Arată baremul

Răspuns: 6

(f ∘ f)(m) = m + 6, pentru orice număr real m - 3p m + 6 = 2m, de unde obținem m = 6 - 2p

Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = 5x + 1. Arătați că f(2x) − 2f(x) = −1, pentru orice număr real x.

Arată baremul

f(2x) = 10x + 1, pentru orice număr real x - 2p f(2x) − 2f(x) = 10x + 1 − 2(5x + 1) = 10x + 1 − 10x − 2 = −1, pentru orice număr real x - 3p

Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = x² − 6x + 8. Determinați numărul real m, știind că punctul A(m, −1) aparține graficului funcției f.

Arată baremul

Răspuns: 3

2. f(m) = −1, de unde obținem m² − 6m + 9 = 0 - 3p m = 3 - 2p

Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = x² − 2x − 3. Determinați numărul real a pentru care f(a) = 1 + a².

Arată baremul

Răspuns: -2

2. f(a) = a² − 2a − 3, deci a² − 2a − 3 = 1 + a² - 3p −2a = 4, de unde obținem a = −2 - 2p

Se consideră funcția f: ℝ → ℝ, f(x) = 3x + m, unde m este număr real. Determinați numărul real m pentru care (f ∘ f)(0) = 4.

Arată baremul

Răspuns: 1

f(0) = m, (f ∘ f)(0) = 4m - 3p 4m = 4, de unde obținem m = 1 - 2p

Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = x² − mx, unde m este număr real. Determinați numărul real m pentru care f(−1) = f(1).

Arată baremul

Răspuns: 0

f(−1) = 1 + m, f(1) = 1 − m, unde m este număr real - 2p 1 + m = 1 − m, de unde obținem m = 0 - 3p

Se consideră funcțiile f : ℝ → ℝ, f(x) = x − 2 și g : ℝ → ℝ, g(x) = 5x + 20. Calculați (g ∘ f)(2).

Arată baremul

Răspuns: 20

f(2) = 0 - 2p (g ∘ f)(2) = g(f(2)) = 5 · 0 + 20 = 20 - 3p

Se consideră funcția f:ℝ→ℝ, f(x)=x²+ax−5, unde a este număr real. Determinați numărul real a, știind că punctul M(1,2) aparține graficului funcției f.

Arată baremul

Răspuns: 6

f(1)=2 ⇒ 1+a−5=2 - 3p a=6 - 2p

Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = x² − 3x + 1. Determinați numărul real m, știind că punctul A(1,m) aparține graficului funcției f.

Arată baremul

Răspuns: -1

2. f(1) = m ⇔ 1 − 3 + 1 = m - 3p m = −1 - 2p

Simulări, modele de subiect și subiecte de rezervă

Se consideră funcțiile f : ℝ → ℝ, f(x) = 2x + 1 și g : ℝ → ℝ, g(x) = x + 4. Determinați numărul real a pentru care (f ∘ g)(a) = −a.

Arată baremul

Răspuns: -3

g(a) = a + 4, (f ∘ g)(a) = 2a + 9, pentru orice număr real a - 3p 2a + 9 = −a, de unde obținem a = −3 - 2p

Se consideră funcțiile f : ℝ → ℝ, f(x) = 2x − 1 și g : ℝ → ℝ, g(x) = x² − 4x + m, unde m este număr real. Determinați numărul real m pentru care graficele funcțiilor f și g au exact un punct comun.

Arată baremul

Răspuns: 8

2. f(x) = g(x), deci x² − 6x + m + 1 = 0 - 2p Ecuația are soluție unică, deci Δ = 0 și, cum Δ = 32 − 4m, obținem m = 8 - 3p

Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = x² − 3x + 5. Determinați numerele reale a pentru care punctul A(a, 5) aparține graficului funcției f.

Arată baremul

Răspuns: a = 0 sau a = 3

Reguli generale:

2. f(a) = 5, de unde obținem a² − 3a = 0 - 3p a = 0 sau a = 3 - 2p

Determinați mulțimea numerelor reale m pentru care graficul funcției f : ℝ → ℝ, f(x) = x² − 2x + m intersectează axa Ox în două puncte distincte.

Arată baremul

Răspuns: m ∈ (−∞, 1)

2. f(x) = 0 are două soluții reale distincte, deci 4 − 4m > 0 - 3p m ∈ (−∞, 1) - 2p

Se consideră funcția f: ℝ → ℝ, f(x)=x²+ax−a, unde a este număr real. Determinați numărul real a pentru care punctul A(3,−3) aparține graficului funcției f.

Arată baremul

Răspuns: -6

f(3)=−3 ⇒ 9+3a−a=−3 - 3p a=−6 - 2p

Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = x² + ax − 1, unde a este număr real. Determinați numerele reale a pentru care (f ∘ f)(1) = 1.

Arată baremul

Răspuns: a = −1 sau a = 1

f(1) = a, (f ∘ f)(1) = 2a² − 1 - 2p 2a² − 1 = 1, de unde obținem a = −1 sau a = 1 - 3p

Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = mx²−2x+m, unde m este număr real nenul. Determinați numerele reale m pentru care f(m−x) = f(m+x), pentru orice număr real x.

Arată baremul

Răspuns: m = −1 sau m = 1

2. m(m−x)²−2(m−x)+m = m(m+x)²−2(m+x)+m ⇒ x(m²−1) = 0 și, cum egalitatea are loc pentru orice număr real x, obținem m²−1 = 0 - 3p m = −1 sau m = 1, care convin - 2p

Se consideră funcțiile f : ℝ → ℝ, f(x) = 3x + 1 și g : ℝ → ℝ, g(x) = x² + x + m, unde m este număr real. Determinați numărul real m pentru care graficele funcțiilor f și g au exact un punct comun.

Arată baremul

Răspuns: 2

2. f(x) = g(x) ⇒ x² − 2x + m − 1 = 0 - 2p Δ = 0 și, cum Δ = 8 − 4m, obținem 8 − 4m = 0, deci m = 2 - 3p

Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = x² + mx + 1, unde m este număr real. Determinați numerele reale m pentru care axa Ox este tangentă graficului funcției f.

Arată baremul

Răspuns: m = −2 sau m = 2

2. Axa Ox este tangentă graficului funcției f ⇔ Δ = 0 ⇔ m² − 4 = 0 - 3p m = −2 sau m = 2 - 2p

Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = x² + 4x + m, unde m este număr real. Determinați valorile reale ale lui m pentru care f(x) > 0, pentru orice număr real x.

Arată baremul

Răspuns: m ∈ (4, +∞)

Reguli generale:

I.2. Δ < 0 și, cum Δ = 16 − 4m, obținem 16 − 4m < 0 - 3p m ∈ (4, +∞) - 2p

Se consideră funcția f: ℝ → ℝ, f(x) = x² − x + 2. Arătați că dreapta de ecuație y = 2 intersectează graficul funcției f în două puncte distincte.

Arată baremul

Reguli generale:

SUBIECTUL I, 2. f(x) = 2 ⇔ x² − x + 2 = 2 ⇔ x² − x = 0 - 2p Cum ecuația x² − x = 0 are două soluții reale și distincte, obținem că dreapta y = 2 intersectează graficul funcției f în două puncte distincte - 3p

Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = x² − 2x + m, unde m este număr real. Determinați numărul real m pentru care vârful parabolei asociate funcției f este situat pe dreapta y = 3x.

Arată baremul

Răspuns: 4

2. xᵥ = 1, yᵥ = m − 1, unde V(xᵥ, yᵥ) este vârful parabolei asociate funcției f - 2p yᵥ = 3xᵥ ⇔ m − 1 = 3, deci m = 4 - 3p

Exersează zilnic cu Academos

Aplicația pentru Evaluarea Națională și Bac. În curând pe:

  • App Store
  • Google Play