Reprezentarea geometrică a graficului funcției f intersectează axele Ox și Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy în punctele A, respectiv B. Calculează lungimea segmentului OM, știind că punctul M este mijlocul segmentului AB.
Arată baremul
Răspuns: √10
SUBIECTUL al III-lea
3. b) A(2, 0) și B(0, −6) - 1p
Triunghiul AOB este dreptunghic în O, deci AB = 2√10 - 1p
Cum M este mijlocul segmentului AB, obținem OM = AB/2 = √10 - 1p
3. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f(x) = 1/2 · x − 2.
Graficul funcției este reprezentat în figura de pe pagina 6.
Reprezentarea geometrică a graficului funcției f intersectează axele Ox și Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy în punctele A, respectiv B. Calculează lungimea medianei din C a triunghiului ABC, unde C(0,3).
Arată baremul
Răspuns: 2√5
SUBIECTUL al III-lea
3. b) A(4,0), B(0,−2) - 1p
AC = √(AO² + OC²) = 5, BC = 5, AB = √(AO² + BO²) = 2√5 - 1p
În triunghiul isoscel ACB, CD este mediană, deci CD ⟂ AB, de unde obținem CD = 2√5 - 1p
Reprezentarea geometrică a graficului funcției f intersectează axele Ox și Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy în punctele A, respectiv B. Punctul C este simetricul punctului A față de axa Oy. Arată că perimetrul triunghiului ABC este egal cu 4(√5 + 1).
Arată baremul
SUBIECTUL al III-lea
3. b) A(2, 0), B(0, −4) - 1p
Punctul C este simetricul punctului A față de axa Oy ⇒ OC = OA = 2, deci CA = 4 - 1p
AB = BC = 2√5, de unde rezultă că P_ΔABC = 2√5 + 2√5 + 4 = 4(√5 + 1) - 1p
Reprezentarea geometrică a graficului funcției f intersectează axele Ox și Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy în punctele A, respectiv B. Determină distanța de la punctul C(−1/2, 0) la dreapta AB.
Arată baremul
Răspuns: 2√5/5
3. b) A(1/2, 0) și B(0, −1) - 1p
Triunghiul AOB este dreptunghic în O, deci AB = √5/2 - 1p
CD ⟂ AB, D ∈ AB și, cum AC = 1, obținem CD = (AC · OB)/AB = 2√5/5 - 1p
Reprezentarea geometrică a graficului funcției f intersectează axele Ox și Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy în punctele A, respectiv B. Calculează distanța de la punctul P(0, −3) la dreapta AB.
Arată baremul
Răspuns: 4√2
SUBIECTUL al III-lea
3. b) A(5, 0) și B(0, 5) - 1p
În triunghiul dreptunghic AOB, AB = √(AO² + OB²) = 5√2 - 1p
𝒜_ΔPAB = (d(P, AB) · AB)/2 = (AO · PB)/2 = (5 · 8)/2 = 20, de unde obținem d(P, AB) = 4√2 - 1p
Știind că A și B sunt punctele de intersecție a reprezentării grafice a funcției f cu axele Ox, respectiv Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy, iar punctul C este mijlocul segmentului AB, calculează aria triunghiului OBC.
Arată baremul
SUBIECTUL al III-lea
3. b)
A(1, 0) și B(0, −1) sunt punctele de intersecție a graficului funcției f cu axele Ox, respectiv Oy - 1p
𝒜△AOB = (OA · OB)/2 = 1/2 - 1p
𝒜△BOC = 𝒜△AOB/2 = 1/4 - 1p
Determină aria triunghiului delimitat de reprezentarea grafică a funcției f și de axele Ox și Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy.
Arată baremul
Răspuns: 1
SUBIECTUL al III-lea
3. b)
A(√2, 0) este punctul de intersecție a reprezentării grafice a funcției f cu axa Ox - 1p
B(0, −√2) este punctul de intersecție a reprezentării grafice a funcției f cu axa Oy - 1p
𝒜_△AOB = (AO · BO)/2 = (√2 · √2)/2 = 1 - 1p
În sistemul de axe ortogonale xOy, determină distanța de la punctul C(−2, 0) la reprezentarea grafică a funcției f.
Arată baremul
Răspuns: 2√2
SUBIECTUL al III-lea:
3. b) Punctele de intersecție a graficului funcției f cu axele Ox și Oy sunt A(2, 0) și B(0, −2) - 1p
𝒜△ABC = (AC · OB)/2 = (d(C, AB) · AB)/2 - 1p
Cum AB = 2√2, obținem d(C, AB) = (4 · 2)/(2√2) = 2√2 - 1p
Reprezentarea geometrică a graficului funcției f intersectează axele Ox și Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy în punctele A, respectiv B. Arată că unghiurile BAM și MBA sunt congruente, știind că M(3, 0).
Arată baremul
3. b)
A(−2, 0) și B(0, 4) - 1p
Triunghiul BOM este dreptunghic în O, deci BM = 5 - 1p
AM = 5, de unde obținem AM = BM, deci triunghiul AMB este isoscel ⇒ ∠BAM ≡ ∠MBA - 1p
Reprezentarea geometrică a graficului funcției f intersectează axele Ox și Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy în punctele A, respectiv B. Arată că distanța de la punctul C(2,3) la dreapta AB este egală cu 6√13/13.
Arată baremul
SUBIECTUL al III-lea
3. b)
A(−2,0) și B(0,3) - 1p
AB = √(2² + 3²) = √13 - 1p
𝒜△ABC = (BC · d(A,BC))/2 = (AB · d(C,AB))/2, de unde obținem d(C,AB) = 6√13/13 - 1p
Reprezentarea geometrică a graficului funcției f intersectează axele Ox și Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy în punctele A, respectiv B. Determină aria triunghiului ABM, unde punctul M este simetricul punctului A față de punctul O.
Arată baremul
Răspuns: 18
SUBIECTUL al III-lea
3. b)
A(3, 0) și B(0, −6) - 1p
AM = 2 · AO, deci AM = 6 - 1p
A_△ABM = (AM · OB)/2 = 18 - 1p
Reprezentarea geometrică a graficului funcției f intersectează axele Ox și Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy în punctele A, respectiv B. Determină distanța de la punctul C(0, −4) la dreapta AB.
Arată baremul
Răspuns: 3√2 cm
SUBIECTUL al III-lea
3. b) A(2, 0), B(0, 2) - 1p
OA = OB = 2 ⇒ ΔAOB este dreptunghic isoscel, deci ∢OBA = 45° - 1p
CT ⊥ AB, T ∈ AB, deci ΔBCT este dreptunghic isoscel, de unde obținem că CT = d(C, AB) = 3√2 cm - 1p
Punctele A și B sunt punctele de intersecție a reprezentării geometrice a graficului funcției f cu axele Ox, respectiv Oy, ale sistemului de axe ortogonale xOy, iar punctul M este mijlocul segmentului AB. Arată că punctele N, O și M sunt coliniare, unde N(3, −3).
Arată baremul
SUBIECTUL al III-lea
3. b)
A(−2, 0) și B(0, 2) sunt punctele de intersecție a graficului funcției f cu axele Ox, respectiv Oy - 1p
În triunghiul dreptunghic isoscel AOB, OM mediană, deci OM bisectoare ⇒ ∠MOB = 45° - 1p
NP ⟂ Ox, P ∈ Ox ⇒ P(3, 0), iar ∠MON = ∠MOB + ∠BOP + ∠PON = 45° + 90° + 45° = 180°, de unde rezultă că punctele N, O și M sunt coliniare - 1p
3. Se consideră numărul natural a̅b̅c̅ cu a, b, c cifre nenule, unde
a = 5 · (1/2 + 1/3 + 1/6) − (2/3) : (1/3)
și
b = (3 · 3² · 3³ · 3⁴) : 9⁴ − 25⁴ : 5⁷.
Reprezentarea geometrică a graficului funcției f intersectează axele Ox și Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy în punctele A, respectiv B. Determină distanța de la punctul M(4,0) la dreapta AB.
Arată baremul
Răspuns: 3√2 cm
SUBIECTUL al III-lea
3. b)
A(−2,0) și B(0,2) - 1p
Triunghiul AOB este dreptunghic în O, deci AB = 2√2 - 1p
MN ⟂ AB, N ∈ AB, MN = (MA · BO)/AB și, cum MA = 6 cm, obținem MN = 3√2 cm - 1p
Știind că A și B sunt punctele de intersecție a reprezentării grafice a funcției f cu axele Ox respectiv Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy, iar punctul C este simetricul punctului A față de punctul B, determină coordonatele punctului C.
Arată baremul
Răspuns: C(2, 4)
3. b) A(−2, 0) și B(0, 2) sunt punctele de intersecție a graficului funcției f cu axele Ox, respectiv Oy - 1p
CT ⟂ Ox, T ∈ Ox, B este mijlocul lui AC, deci OB este linie mijlocie în triunghiul ATC - 1p
CT = 2 · BO = 4, OT = AO = 2 ⇒ C(2, 4) - 1p
Reprezentarea geometrică a graficului funcției f intersectează axele Ox și Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy în punctele M, respectiv N. Calculează distanța de la punctul O la reprezentarea geometrică a graficului funcției f.
Arată baremul
Răspuns: 3√10/10
SUBIECTUL al III-lea
3. b) M(3, 0) și N(0, −1) - 1p
Triunghiul MON este dreptunghic în O, deci MN = √10 - 1p
OP ⟂ MN, unde P ∈ MN, OP = (OM · ON)/MN = 3√10/10 - 1p
Determină aria triunghiului delimitat de reprezentarea grafică a funcției f și de axele Ox și Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy.
Arată baremul
Răspuns: 2
SUBIECTUL al III-lea
3. b)
A(−2, 0) este punctul de intersecție a reprezentării grafice a funcției f cu axa Ox - 1p
B(0, 2) este punctul de intersecție a reprezentării grafice a funcției f cu axa Oy - 1p
𝒜△AOB = (OA · OB)/2 = 2 - 1p
3. Prețul unui obiect este 500 de lei. După o ieftinire cu 12% din prețul obiectului, urmată de o ieftinire cu p% din noul preț, obiectul costă 330 de lei.
Arată că, după prima ieftinire, obiectul costă 440 de lei.
Arată baremul
SUBIECTUL al III-lea
3. a) (12/100) · 500 = 60 - 1p
500 − 60 = 440 de lei este prețul obiectului după ieftinirea cu 12% - 1p
În sistemul de axe ortogonale xOy se consideră punctul M(1,1). Arată că triunghiul AMB este dreptunghic în A, unde A și B sunt punctele de intersecție a reprezentării grafice a funcției f cu axele Ox, respectiv Oy.
Arată baremul
SUBIECTUL al III-lea
3. b) A(2,0) și B(0,−2) sunt punctele de intersecție a graficului funcției f cu axele Ox, respectiv Oy - 1p
Dacă MC ⟂ Ox, C ∈ Ox, atunci ΔMCA și ΔAOB sunt dreptunghice isoscele, deci ∠MAC = 45° și ∠OAB = 45° - 1p
∠MAB = ∠MAC + ∠CAB = 45° + 45° = 90° ⇒ ΔAMB este dreptunghic în A - 1p
Reprezentarea geometrică a graficului funcției f intersectează axele Ox și Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy în punctele A, respectiv B. Determină distanța de la punctul O la dreapta AB.
Arată baremul
Răspuns: 3√2
SUBIECTUL al III-lea
3. b) OA = 6, OB = 6 - 1p
AB = 6√2, deci distanța de la punctul O la dreapta AB este egală cu (OA · OB)/AB = 3√2 - 2p
În sistemul de axe ortogonale xOy se consideră punctele A și B situate pe reprezentarea geometrică a graficului funcției f. Știind că punctul A are abscisa 3 și punctul B are ordonata 5, determină distanța dintre punctele A și B.
Arată baremul
Răspuns: 3√10
SUBIECTUL al III-lea
3. b) Abscisa punctului A este 3, deci A(3, −4) - 1p
f(x) = 5 ⇒ x = 0, deci B(0, 5) - 1p
AB = 3√10 - 1p