Sesiuni de examen
Se consideră matricele
I₂ = ⎛1 0⎞
⎝0 1⎠
și
A(x) = ⎛2x + 1 0 ⎞
⎝ 4x x + 1⎠,
unde x este număr real.
Arătați că det(A(1)) = 6.
Arată baremul 1.a)
A(1) = ⎛3 0⎞
⎝4 2⎠
⇒ det(A(1)) = │3 0│ = 3·2 − 0·4 =
│4 2│
- 3p
= 6 − 0 = 6 - 2p
Determinați numărul real x pentru care A(−2)·A(1) − 4I₂ = A(x).
Arată baremul Răspuns: -7
1.b)
A(−2) = ⎛−3 0⎞
⎝−8 −1⎠,
A(−2)·A(1) − 4I₂ = ⎛ −9 0⎞ − ⎛4 0⎞ =
⎝−28 −2⎠ ⎝0 4⎠
- 2p
= ⎛−13 0⎞ = ⎛2·(−7) + 1 0 ⎞ = A(−7),
⎝−28 −6⎠ ⎝ 4·(−7) −7 + 1⎠
deci A(x) = A(−7), de unde obținem x = −7 - 3p
Demonstrați că det(A(x) + A(1/x) − 2I₂) ≥ 8, pentru orice număr real nenul x.
Arată baremul 1.c)
A(x) + A(1/x) − 2I₂ = ⎛2x + 2/x 0 ⎞
⎝4x + 4/x x + 1/x⎠,
det(A(x) + A(1/x) − 2I₂) = (2x + 2/x)(x + 1/x) = - 2p
= 2(x² + 1/x² + 2) = 2((x − 1/x)² + 4) ≥ 8, pentru orice număr real nenul x - 3p
Se consideră matricele
I₂ = ⎛1 0⎞
⎝0 1⎠
și
A(a) = ⎛2a + 2 −a⎞
⎝a − 3 1⎠,
unde a este număr real.
Arătați că det(A(1)) = 2.
Arată baremul A(1) = ⎛ 4 −1⎞
⎝−2 1⎠
⇒ det(A(1)) = det⎛ 4 −1⎞ = 4 · 1 − (−1) · (−2) =
⎝−2 1⎠
- 3p
= 4 − 2 = 2 - 2p
Se consideră matricele
I₂ = ⎛1 0⎞
⎝0 1⎠
și
A(a) = ⎛2a + 2 −a⎞
⎝ a − 3 1⎠,
unde a este număr real.
Determinați numărul real x pentru care A(0)·(6I₂ − A(2) − A(−2)) = xI₂.
Arată baremul Răspuns: 4
A(0) = ⎛ 2 0⎞
⎝−3 1⎠,
6I₂ − A(2) − A(−2) = ⎛2 0⎞
⎝6 4⎠,
A(0)·(6I₂ − A(2) − A(−2)) = ⎛4 0⎞ = 4I₂ - 3p
⎝0 4⎠
4I₂ = xI₂, de unde obținem x = 4 - 2p
Determinați matricea X ∈ ℳ₂(ℝ) pentru care A(1)·X·A(1) = 4I₂.
Arată baremul Răspuns: X = ⎛ 3 5⎞
⎝10 18⎠
Cum det(A(1)) ≠ 0, X = 4(A(1))⁻¹·(A(1))⁻¹ - 2p
(A(1))⁻¹ = ⎛1/2 1/2⎞
⎝ 1 2 ⎠,
de unde obținem
X = ⎛ 3 5⎞
⎝10 18⎠ - 3p
Se consideră matricele
I₂ = ⎛1 0⎞
⎝0 1⎠
și
A(x) = ⎛2 + 2x x⎞
⎝ −x 2 − 2x⎠,
unde x este număr real.
Arătați că det(A(1)) = 1.
Arată baremul A(1) = ⎛ 4 1⎞ ⇒ det(A(1)) = │ 4 1│ = 4·0 − 1·(−1) = - 3p
⎝−1 0⎠ │−1 0│
= 0 + 1 = 1 - 2p
Arătați că A(2)·A(1) + 3A(−2) = 16I₂.
Arată baremul A(2) = ⎛ 6 2⎞
⎝−2 −2⎠,
A(2)·A(1) = ⎛22 6⎞
⎝−6 −2⎠ - 3p
Cum A(−2) = ⎛−2 −2⎞
⎝ 2 6⎠,
obținem A(2)·A(1) + 3A(−2) = ⎛16 0⎞ = 16I₂ - 2p
⎝ 0 16⎠
Determinați numărul întreg nenul m pentru care matricea B(m) = (1/m)A(−m) este inversa matricei A(m).
Arată baremul Răspuns: 1
B(m) este inversa matricei A(m) ⇔ A(m)·B(m) = B(m)·A(m) = I₂ ⇔ ((4 − 3m²)/m)I₂ = I₂ - 3p
(4 − 3m²)/m = 1, de unde obținem m = −4/3, care nu convine, sau m = 1, care convine - 2p
Se consideră matricele
I₂ = ⎛1 0⎞
⎝0 1⎠
și
A = ⎛−2 8⎞
⎝−1 3⎠.
Arătați că det A = 2.
Arată baremul det A = |−2 8; −1 3| = (−2) · 3 − 8 · (−1) = - 3p
= −6 + 8 = 2 - 2p
Arătați că matricea B = ½(I₂ − A) este inversa matricei A.
Arată baremul I₂ − A = ⎛3 −8⎞
⎝1 −2⎠,
B = ⎛3/2 −4⎞
⎝1/2 −1⎠ - 3p
A · B = B · A = I₂, deci matricea B este inversa matricei A - 2p
Determinați matricea X ∈ ℳ₂(ℝ) pentru care (A − I₂) · X = 2A.
Arată baremul Răspuns: X = ⎛4 −8⎞
⎝1 −1⎠
Cum A − I₂ = −2A⁻¹, obținem −2A⁻¹ · X = 2A, deci X = −A · A - 3p
X = ⎛4 −8⎞
⎝1 −1⎠ - 2p
Se consideră matricele
I₂ = ⎛1 0⎞
⎝0 1⎠
și
A(x) = ⎛1−x 3x ⎞
⎝ −x 1+4x⎠,
unde x este număr real.
Arătați că det(A(2)) = 3.
Arată baremul Reguli generale:
1. a)
A(2) = ⎛−1 6⎞
⎝−2 9⎠ ⇒ det(A(1)) = |−1 6; −2 9| = (−1)·9 − 6·(−2) = - 3p
= −9 + 12 = 3 - 2p
Arătați că xA(y)−A(xy) = (x−1)I₂, pentru orice numere reale x și y.
Arată baremul Reguli generale:
1. b)
xA(y)−A(xy) =
⎛x−xy 3xy ⎞ ⎛1−xy 3xy ⎞
⎝ −xy x+4xy⎠ − ⎝ −xy 1+4xy⎠ =
⎛x−1 0 ⎞
⎝ 0 x−1⎠ = - 3p
= (x−1)⎛1 0⎞
⎝0 1⎠ = (x−1)I₂, pentru orice numere reale x și y - 2p
Determinați numerele reale x pentru care A(1)·A(x−1) = xA(x).
Arată baremul Răspuns: x = 1 sau x = 3
Reguli generale:
1. c)
A(1)·A(x−1) =
⎛ 0 3⎞ ⎛ 2−x 3x−3⎞
⎝−1 5⎠·⎝−x+1 4x−3⎠ =
⎛3−3x 12x−9 ⎞
⎝3−4x 17x−12⎠,
pentru orice număr real x - 3p
⎛3−3x 12x−9 ⎞ ⎛x−x² 3x² ⎞
⎝3−4x 17x−12⎠ = ⎝ −x² 4x²+x⎠,
de unde obținem x = 1 sau x = 3 - 2p
1. Se consideră matricele
A = ⎛1 1⎞
⎝1 2⎠
și
B(x) = ⎛x + 1 x + 4 ⎞
⎝ 2x 4x − 3⎠,
unde x este număr real.
Arătați că det A = 1.
Pagina din subiectul oficial.
Arată baremul 1. a)
det A = |1 1|
|1 2| = 1 · 2 − 1 · 1 = - 3p
= 2 − 1 = 1 - 2p
Determinați numărul real x pentru care det(B(x) − xA) = x.
Pagina din subiectul oficial.
Arată baremul Răspuns: -1
1. b)
B(x) − xA = ⎛1 4 ⎞
⎝x 2x − 3⎠,
de unde obținem det(B(x) − xA) = −2x − 3, pentru orice număr real x - 3p
−2x − 3 = x, de unde obținem x = −1 - 2p
Determinați numărul real x pentru care B(x) + B(x + 2) = 2A · A · A.
Pagina din subiectul oficial.
Arată baremul Răspuns: 3
1. c)
A · A = ⎛2 3⎞
⎝3 5⎠,
2A · A · A = ⎛10 16⎞
⎝16 26⎠ - 3p
B(x) + B(x + 2) = ⎛2x + 4 2x + 10⎞
⎝4x + 4 8x + 2⎠,
deci
⎛2x + 4 2x + 10⎞ = ⎛10 16⎞
⎝4x + 4 8x + 2⎠ ⎝16 26⎠
și obținem x = 3 - 2p
Se consideră matricele
A = [1, 0; 0, 4]
și B(a) = [a, a + 1; a − 3, 4a − 1],
unde a este număr real.
Arătați că det(B(1)) = 7.
Arată baremul 1.a) B(1) = [1, 2; −2, 3] ⇒ det(B(1)) = |1, 2; −2, 3| = 1 · 3 − 2 · (−2) = - 3p
= 3 + 4 = 7 - 2p
Arătați că B(2) − B(0) · B(1) = 4A.
Arată baremul b) B(0) = [0, 1; −3, −1], B(0) · B(1) = [−2, 3; −1, −9] - 3p
B(2) − B(0) · B(1) = [4, 0; 0, 16] = 4A - 2p
Determinați numerele reale a pentru care matricea C(a) = B(a) − aA nu este inversabilă.
Arată baremul Răspuns: a = −1 sau a = 3
c) C(a) = [0, a + 1; a − 3, −1] ⇒ det(C(a)) = −(a − 3)(a + 1), pentru orice număr real a - 3p
det(C(a)) = 0, de unde obținem a = −1 sau a = 3 - 2p
Se consideră matricele
I₂ = ⎛1 0⎞
⎝0 1⎠,
A = ⎛2 −1⎞
⎝1 0⎠
și
B(x) = ⎛ x x−3⎞
⎝3−x x−4⎠,
unde x este număr real.
Arătați că det A=1.
Arată baremul det A = │2 −1│ = 2·0−(−1)·1= - 3p
│1 0│
=0+1=1 - 2p
Determinați numărul real a pentru care B(4)·B(4)+I₂=aB(4).
Arată baremul Răspuns: 4
B(4) = ⎛ 4 1⎞, B(4)·B(4) = ⎛15 4⎞ - 3p
⎝−1 0⎠ ⎝−4 −1⎠
B(4)·B(4)+I₂ = ⎛16 4⎞ = 4B(4), deci 4B(4)=aB(4), de unde obținem a=4 - 2p
⎝−4 0⎠
Determinați numărul real x pentru care A·B(x)=B(x)·A.
Arată baremul Răspuns: 1
A·B(x) = ⎛3x−3 x−2⎞, B(x)·A = ⎛3x−3 −x⎞, pentru orice număr real x - 3p
⎝ x x−3⎠ ⎝−x+2 x−3⎠
Cum
⎛3x−3 x−2⎞ = ⎛3x−3 −x⎞,
⎝ x x−3⎠ ⎝−x+2 x−3⎠
obținem x=1 - 2p
Se consideră matricele
I₂ = ⎛ 1 0 ⎞
⎝ 0 1 ⎠
și
A(a) = ⎛ 1 − a a ⎞
⎝ −3a 3a + 1 ⎠,
unde a este număr real.
Arătați că det(A(2)) = 5.
Arată baremul Reguli generale:
1. a)
A(2) = ⎛ −1 2 ⎞
⎝ −6 7 ⎠
⇒ det(A(2)) = | −1 2 ; −6 7 | = (−1) · 7 − 2 · (−6) = - 3p
= −7 + 12 = 5 - 2p
Arătați că A(a) − I₂ = a(A(1) − I₂), pentru orice număr real a.
Arată baremul Reguli generale:
b)
A(a) − I₂ = ⎛ −a a ⎞ = a ⎛ −1 1 ⎞
⎝ −3a 3a ⎠ ⎝ −3 3 ⎠,
pentru orice număr real a - 2p
A(1) = ⎛ 0 1 ⎞ ⇒ a(A(1) − I₂) = a ⎛ −1 1 ⎞,
⎝ −3 4 ⎠ ⎝ −3 3 ⎠
deci A(a) − I₂ = a(A(1) − I₂), pentru orice număr real a - 3p
Determinați numărul întreg m pentru care A(m) · A(2m) = A(1).
Arată baremul Răspuns: -1
Reguli generale:
c)
A(m) · A(2m) = A(4m² + 3m), pentru orice număr întreg m - 3p
A(4m² + 3m) = A(1) și, cum m este număr întreg, obținem m = −1 - 2p
Se consideră matricele
I₂ = ⎛1 0⎞
⎝0 1⎠
și
A(a) = ⎛3 + a 2 − 2a⎞
⎝1 − a 1 + 3a⎠,
unde a este număr real.
Arătați că det(A(0)) = 1.
Pagina din subiectul oficial.
Arată baremul 1. a)
A(0) = ⎛3 2⎞
⎝1 1⎠
⇒ det(A(0)) = |3 2; 1 1| = 3·1 − 2·1 = - 3p
= 3 − 2 = 1 - 2p
Arătați că A(0)·(A(a) − A(0)) = aI₂, pentru orice număr real a.
Pagina din subiectul oficial.
Arată baremul 1. b)
A(a) − A(0) = ⎛ a −2a⎞
⎝−a 3a⎠ - 2p
A(0)·(A(a) − A(0)) = ⎛a 0⎞ = a⎛1 0⎞ = aI₂, pentru orice număr real a - 3p
⎝0 a⎠ ⎝0 1⎠
Demonstrați că det(A(a²) − aA(a)) ≥ 0, pentru orice număr real a.
Pagina din subiectul oficial.
Arată baremul 1. c)
A(a²) = ⎛3 + a² 2 − 2a²⎞,
⎝1 − a² 1 + 3a²⎠
A(a²) − aA(a) = ⎛3 − 3a 2 − 2a⎞
⎝1 − a 1 − a ⎠ - 2p
det(A(a²) − aA(a)) = 3(1 − a)² − 2(1 − a)² = (1 − a)² ≥ 0, pentru orice număr real a - 3p
1. Se consideră matricele
I₂ = ⎛1 0⎞
⎝0 1⎠,
A = ⎛ 1 2⎞
⎝−1 −2⎠
și
B(x) = ⎛x+1 2x+1⎞
⎝x−1 2x−1⎠,
unde x este număr real.
Arătați că det(B(2)) = 4.
Pagina din subiectul oficial.
Arată baremul 1. a)
B(2) = ⎛3 5⎞
⎝1 3⎠
⇒ det(B(2)) = |3 5; 1 3| = 3·3 − 5·1 = - 3p
= 9 − 5 = 4 - 2p
Determinați numărul real a pentru care B(0)·B(1) = aA.
Pagina din subiectul oficial.
Arată baremul Răspuns: 2
1. b)
B(0)·B(1) = ⎛ 1 1⎞⎛2 3⎞ = ⎛ 2 4⎞ = 2⎛ 1 2⎞ = 2A - 3p
⎝−1 −1⎠⎝0 1⎠ ⎝−2 −4⎠ ⎝−1 −2⎠
aA = 2A, de unde obținem a = 2 - 2p
Determinați numărul real x pentru care A·B(x) = A·(B(0)−3I₂).
Pagina din subiectul oficial.
Arată baremul Răspuns: -1
1. c)
A·B(x) = ⎛ 3x−1 6x−1⎞,
⎝−3x+1 −6x+1⎠
pentru orice număr real x,
A·(B(0)−3I₂) = ⎛−4 −7⎞ - 3p
⎝ 4 7⎠
⎛ 3x−1 6x−1⎞ = ⎛−4 −7⎞,
⎝−3x+1 −6x+1⎠ ⎝ 4 7⎠
de unde obținem x = −1 - 2p
Se consideră matricele
M(x) = ⎛ x + 1 −x ⎞
⎝ −2x 2x + 1 ⎠,
unde x este număr real.
Arătați că det(M(1)) = 4.
Arată baremul M(1) = ⎛ 2 −1 ⎞
⎝ −2 3 ⎠
⇒ det(M(1)) = │ 2 −1 │
│ −2 3 │
= 2·3 − (−1)·(−2) = - 3p
= 6 − 2 = 4 - 2p
Arătați că M(x)·M(1) = M(4x + 1), pentru orice număr real x.
Arată baremul M(x)·M(1) = ⎛ 4x + 2 −4x − 1 ⎞
⎝ −8x − 2 8x + 3 ⎠ = - 3p
= ⎛ (4x + 1) + 1 −(4x + 1) ⎞
⎝ −2(4x + 1) 2(4x + 1) + 1 ⎠
= M(4x + 1), pentru orice număr real x - 2p
Determinați numărul real x pentru care M(x)·M(1)·M(1) = M(x + 2).
Arată baremul Răspuns: −1/5
M(x)·M(1)·M(1) = (M(x)·M(1))·M(1) = M(4x + 1)·M(1) = M(16x + 5), pentru orice număr real x - 3p
M(16x + 5) = M(x + 2), de unde obținem 16x + 5 = x + 2, deci x = −1/5 - 2p
1. Se consideră matricele
A = [[1, −1], [−1, 1]],
I₂ = [[1, 0], [0, 1]]
și B(x) = [[x, 3 − x], [2 − x, x]], unde x este număr real.
Arătați că det A = 0.
Arată baremul 1.a)
det A = det([[1, −1], [−1, 1]]) = 1·1 − (−1)·(−1) = - 3p
= 1 − 1 = 0 - 2p
Arătați că B(x) − B(0) = xA, pentru orice număr real x.
Arată baremul b)
B(0) = [[0, 3], [2, 0]] ⇒ B(x) − B(0) = [[x, −x], [−x, x]] = - 3p
= x[[1, −1], [−1, 1]] = xA, pentru orice număr real x - 2p
Arătați că matricea C(a) = B(a)·B(1) − B(a + 1) este inversabilă, pentru orice număr întreg a.
Arată baremul c)
C(a) = [[a, 3 − a], [2 − a, a]]·[[1, 2], [1, 1]] − [[a + 1, 2 − a], [1 − a, a + 1]]
= [[2 − a, 2a + 1], [a + 1, 3 − 2a]] ⇒ det(C(a)) = −10a + 5, pentru orice număr întreg a - 3p
−10a + 5 = 0 ⇒ a = 1/2 ∉ ℤ, deci matricea C(a) este inversabilă, pentru orice număr întreg a - 2p
1. Se consideră matricele
I₂ = ⎛1 0⎞
⎝0 1⎠
și
A(x) = ⎛1 −x ⎞
⎝x x+1⎠,
unde x este număr real.
Arătați că det(A(1))=3.
Arată baremul 1.a)
A(1) = ⎛1 −1⎞ ⇒ det(A(1)) = │1 −1│ = 1·2−(−1)·1 =
⎝1 2⎠ │1 2│
3p
= 2+1=3
2p
Arătați că A(−1)·A(2)−A(−1)=2I₂.
Arată baremul b)
A(−1) = ⎛ 1 1⎞, A(2) = ⎛1 −2⎞
⎝−1 0⎠ ⎝2 3⎠
⇒ A(−1)·A(2)−A(−1) = ⎛ 3 1⎞ − ⎛ 1 1⎞ =
⎝−1 2⎠ ⎝−1 0⎠
3p
= ⎛2 0⎞ = 2I₂
⎝0 2⎠
2p
Determinați numerele reale x pentru care A(x)·A(−x)+xA(x)=3I₂.
Arată baremul Răspuns: x=−2 sau x=1
c)
A(x)·A(−x)+xA(x) = ⎛1+x² x²⎞ + ⎛ x −x² ⎞
⎝ −x² 1⎠ ⎝x² x²+x⎠
= ⎛1+x+x² 0 ⎞ = (x²+x+1)I₂,
⎝ 0 1+x+x²⎠
pentru orice număr real x
3p
(x²+x+1)I₂=3I₂, de unde obținem x²+x−2=0, deci x=−2 sau x=1
2p
Se consideră matricele
I₂ = ⎛1 0⎞
⎝0 1⎠
și
A(a) = ⎛1 + 2ᵃ 2ᵃ ⎞
⎝ −2ᵃ 1 − 2ᵃ⎠,
unde a este număr real.
Arătați că det(A(0)) = 1.
Arată baremul A(0) = [2, 1; −1, 0] ⇒ det(A(0)) = |2, 1; −1, 0| = 2 · 0 − 1 · (−1) = - 3p
= 0 + 1 = 1 - 2p
Arătați că A(1) + A(2) − A(1) · A(2) = I₂.
Arată baremul A(1) = [3, 2; −2, −1], A(2) = [5, 4; −4, −3], A(1) · A(2) = [7, 6; −6, −5] - 3p
A(1) + A(2) − A(1) · A(2) = [3, 2; −2, −1] + [5, 4; −4, −3] − [7, 6; −6, −5] = [1, 0; 0, 1] = I₂ - 2p
Se consideră numerele naturale m și n, astfel încât A(m) · A(n) = A(m + n). Arătați că m = n = 1.
Arată baremul A(m) · A(n) = [1 + 2ᵐ + 2ⁿ, 2ᵐ + 2ⁿ; −2ᵐ − 2ⁿ, 1 − 2ᵐ − 2ⁿ], A(m + n) = [1 + 2ᵐ⁺ⁿ, 2ᵐ⁺ⁿ; −2ᵐ⁺ⁿ, 1 − 2ᵐ⁺ⁿ], unde m și n sunt numere naturale - 2p
A(m) · A(n) = A(m + n) ⇔ 2ᵐ⁺ⁿ = 2ᵐ + 2ⁿ ⇔ (2ᵐ − 1)(2ⁿ − 1) = 1 și, cum m și n sunt numere naturale, obținem m = n = 1 - 3p
Se consideră matricele
I₂ = ⎛1 0⎞
⎝0 1⎠
și
A(x,y) = ⎛x+3y 4y ⎞
⎝ −2y x−3y⎠,
unde x și y sunt numere reale.
Arătați că det(A(1,1)) = 0.
Arată baremul 1.a)
A(1,1) = ⎛ 4 4⎞
⎝−2 −2⎠ ⇒ det(A(1,1)) = | 4 4 |
|−2 −2 | = - 2p
= −8−(−8) = 0 - 3p
Demonstrați că, dacă matricea A(x,y) este inversabilă, atunci |x| ≠ |y|.
Arată baremul b)
det(A(x,y)) = | x+3y 4y |
| −2y x−3y | = x²−y², pentru orice numere reale x și y - 2p
A(x,y) este inversabilă ⇔ det(A(x,y)) ≠ 0 ⇔ x²−y² ≠ 0, deci |x| ≠ |y| - 3p
Determinați perechile (m,n), de numere întregi, pentru care A(m,n) · A(−m,n) = I₂.
Arată baremul Răspuns: (m,n) = (0,1) sau (0,−1)
c)
A(m,n) · A(−m,n) =
⎛m+3n 4n ⎞ ⎛−m+3n 4n ⎞
⎝ −2n m−3n⎠ ⎝ −2n −m−3n⎠
= ⎛n²−m² 0 ⎞
⎝ 0 n²−m²⎠, pentru orice numere întregi m și n - 3p
⎛n²−m² 0 ⎞ ⎛1 0⎞
⎝ 0 n²−m²⎠ = ⎝0 1⎠ ⇔ n²−m² = 1 ⇔ (n−m)(n+m) = 1 și, cum m și n sunt numere întregi, obținem perechile (0,1) sau (0,−1) - 2p
Simulări, modele de subiect și subiecte de rezervă
1. Se consideră matricele
I₂ = ⎛1 0⎞
⎝0 1⎠
și
A(x) = ⎛x−1 1 ⎞
⎝1−x x−5⎠,
unde x este număr real.
Arătați că det(A(6)) = 10.
Arată baremul 1.a)
A(6) = ⎛ 5 1⎞ ⇒ det(A(6)) = │ 5 1│ = 5·1 − (−5)·1 = - 3p
⎝−5 1⎠ │−5 1│
= 5 + 5 = 10 - 2p
Determinați numărul real a pentru care A(3)·A(3) = aI₂.
Arată baremul Răspuns: 2
b)
A(3) = ⎛ 2 1⎞ ⇒ A(3)·A(3) = ⎛2 0⎞ = 2I₂
⎝−2 −2⎠ ⎝0 2⎠ - 3p
2I₂ = aI₂, de unde obținem a = 2 - 2p
Demonstrați că numărul N = det(A(m)·A(2) − A(m−1)) este natural, pentru orice număr întreg m.
Arată baremul c)
A(m)·A(2) − A(m−1) =
⎛m−1 1 ⎞⎛ 1 1⎞ − ⎛m−2 1 ⎞ = ⎛ 0 m−5 ⎞,
⎝1−m m−5⎠⎝−1 −3⎠ ⎝2−m m−6⎠ ⎝4−m 22−5m⎠
de unde obținem N = (m−4)(m−5), pentru orice număr întreg m - 3p
Cum m−4 și m−5 sunt numere întregi și (m−4)(m−5) ≥ 0, obținem că numărul N este natural, pentru orice număr întreg m - 2p
Se consideră matricea
A(a) = ⎛ 1 a ⎞
⎝ −a 1−a ⎠,
unde a este număr real.
Arătați că det(A(1)) = 1.
Arată baremul A(1) = ⎛ 1 1 ⎞
⎝ −1 0 ⎠
⇒ det(A(1)) = | 1 1 |
| −1 0 | = 1·0 − 1·(−1) = - 3p
= 0 + 1 = 1 - 2p
Arătați că A(a+b) − A(a)·A(b) = abA(1), pentru orice numere reale a și b.
Arată baremul A(a+b) − A(a)·A(b) =
⎛ 1 a+b ⎞ ⎛ 1−ab b+a−ab ⎞
⎝ −a−b 1−a−b ⎠ − ⎝ −a−b+ab −ab+1−a−b+ab ⎠ = - 3p
= ⎛ ab ab ⎞
⎝ −ab 0 ⎠ = abA(1), pentru orice numere reale a și b - 2p
Determinați numerele reale a pentru care 2A(2a) − A(a)·A(a) − A(1)·A(2a−1) = 2A(1).
Arată baremul Răspuns: a = −3 sau a = 1
A(2a) − A(a)·A(a) = a²A(1), A(2a) − A(1)·A(2a−1) = (2a−1)A(1),
2A(2a) − A(a)·A(a) − A(1)·A(2a−1) = (a²+2a−1)A(1), pentru orice număr real a - 2p
(a²+2a−1)A(1) = 2A(1), de unde obținem a²+2a−1 = 2, deci a = −3 sau a = 1 - 3p
Se consideră matricele
I₂ = ⎛1 0⎞
⎝0 1⎠,
A = ⎛0 −1⎞
⎝2 4⎠
și
M(a) = ⎛ a 1 ⎞
⎝2 − 2a 2 − a⎠,
unde a este număr real.
Arătați că det A = 2.
Arată baremul det A = |0 −1; 2 4| = 0·4 − (−1)·2 = - 3p
= 0 + 2 = 2 - 2p
Determinați numărul real x pentru care M(2)·A = xM(1).
Arată baremul Răspuns: 2
M(2) = ⎛ 2 1⎞
⎝−2 0⎠,
M(2)·A = ⎛2 2⎞ = 2⎛1 1⎞ = 2M(1)
⎝0 2⎠ ⎝0 1⎠ - 3p
2M(1) = xM(1), de unde obținem x = 2 - 2p
Determinați numerele reale a pentru care (M(a) − 2I₂)·M(a) = (a + 2)I₂.
Arată baremul Răspuns: a = 0 sau a = 5
M(a) − 2I₂ = ⎛ a − 2 1⎞
⎝2 − 2a −a⎠,
(M(a) − 2I₂)·M(a) = ⎛a² − 4a + 2 0 ⎞
⎝ 0 a² − 4a + 2⎠,
pentru orice număr real a - 3p
⎛a² − 4a + 2 0 ⎞ = ⎛a + 2 0 ⎞
⎝ 0 a² − 4a + 2⎠ ⎝ 0 a + 2⎠,
de unde obținem a = 0 sau a = 5 - 2p
1. Se consideră matricea
A(x) = ⎛ x + 1 −x ⎞
⎝ −2x 2x + 1 ⎠,
unde x este număr real.
Arătați că det(A(1)) = 4.
Arată baremul 1.a)
A(1) = ⎛ 2 −1 ⎞
⎝ −2 3 ⎠
⇒ det(A(1)) = │ 2 −1 │ = 2·3 − (−1)·(−2) =
│−2 3 │
- 3p
= 6 − 2 = 4 - 2p
Arătați că A(−1)·A(x) = A(−2x − 1), pentru orice număr real x.
Arată baremul b)
A(−1) = ⎛ 0 1 ⎞,
⎝ 2 −1 ⎠
A(−1)·A(x) = ⎛ −2x 2x + 1 ⎞ =
⎝ 4x + 2 −4x − 1 ⎠
- 3p
= ⎛ (−2x − 1) + 1 −(−2x − 1) ⎞ = A(−2x − 1), pentru orice număr real x
⎝ −2(−2x − 1) 2(−2x − 1) + 1 ⎠
- 2p
Determinați perechile (m, n) de numere naturale, cu m < n, pentru care
A(−1)·(A(m) + A(n)) = 2A(−4).
Arată baremul Răspuns: (m, n) ∈ {(0, 3), (1, 2)}
c)
A(−1)·(A(m) + A(n)) = A(−2m − 1) + A(−2n − 1) = 2A(−m − n − 1), pentru orice numere reale m și n - 3p
2A(−m − n − 1) = 2A(−4), de unde obținem m + n = 3 și, cum m și n sunt numere naturale, cu m < n, perechile sunt (0, 3) și (1, 2) - 2p
1. Se consideră matricea
A(x) = ⎛ x −2x ⎞
⎝ 1 x−6 ⎠,
unde x este număr real.
Arătați că det(A(6)) = 12.
Arată baremul 1. a)
A(6) = ⎛ 6 −12 ⎞
⎝ 1 0 ⎠
⇒ det(A(6)) = │ 6 −12 │
│ 1 0 │ = 6 · 0 − (−12) · 1 = - 3p
= 0 + 12 = 12 - 2p
Determinați numărul real a pentru care A(4) · A(4) = aA(4).
Arată baremul Răspuns: 2
b)
A(4) = ⎛ 4 −8 ⎞
⎝ 1 −2 ⎠,
A(4) · A(4) = ⎛ 8 −16 ⎞
⎝ 2 −4 ⎠ = 2A(4) - 3p
aA(4) = 2A(4), de unde obținem a = 2 - 2p
Determinați perechile (m,n) de numere naturale nenule, cu m < n, pentru care det(A(m) + A(n)) = 0.
Arată baremul Răspuns: (m,n) ∈ {(1,7), (2,6), (3,5)}
c)
A(m) + A(n) = ⎛ m+n −2m−2n ⎞
⎝ 2 m+n−12 ⎠
⇒ det(A(m) + A(n)) = (m+n)(m+n−8), pentru orice numere naturale nenule m și n - 2p
(m+n)(m+n−8) = 0 și, cum m și n sunt numere naturale nenule, cu m < n, obținem perechile (1,7), (2,6) și (3,5) - 3p
1. Se consideră matricele
I₂ = ⎡1 0⎤
⎣0 1⎦
și
A(x) = ⎡ x 3x − 3⎤
⎣1 − x 3x − 2⎦,
unde x este număr real.
Arătați că det(A(0)) = 3.
Arată baremul SUBIECTUL al II-lea, 1. a)
A(0) = ⎡0 −3⎤
⎣1 −2⎦
⇒ det(A(0)) = |0 −3; 1 −2| = 0 · (−2) − (−3) · 1 = - 3p
= 0 + 3 = 3 - 2p
Determinați numărul real m pentru care A(2) · A(0) + A(5) = mI₂.
Arată baremul Răspuns: 8
SUBIECTUL al II-lea, 1. b)
A(2) = ⎡ 2 3⎤
⎣−1 4⎦,
A(5) = ⎡ 5 12⎤
⎣−4 13⎦,
A(2) · A(0) + A(5) = ⎡3 −12⎤ + ⎡ 5 12⎤ = ⎡8 0⎤ = 8I₂
⎣4 −5⎦ ⎣−4 13⎦ ⎣0 8⎦ - 3p
8I₂ = mI₂, de unde obținem m = 8 - 2p
Determinați numerele reale x pentru care det(A(x) − A(0) · A(1 − x)) = 3.
Arată baremul Răspuns: x = −1/2 sau x = 1/2
SUBIECTUL al II-lea, 1. c)
A(1 − x) = ⎡1 − x −3x ⎤
⎣ x 1 − 3x⎦,
A(x) − A(0) · A(1 − x) = ⎡4x −6x⎤
⎣2x 0⎦,
de unde obținem det(A(x) − A(0) · A(1 − x)) = 12x², pentru orice număr real x - 3p
12x² = 3, de unde obținem x = −1/2 sau x = 1/2 - 2p
Se consideră matricele
I₂ = ⎛1 0⎞
⎝0 1⎠,
A = ⎛1 3⎞
⎝1 3⎠
și
B(x) = ⎛x−2 x−2⎞
⎝x−4 x⎠,
unde x este număr real.
Arătați că det(B(5))=12.
Arată baremul 1.a)
B(5) = ⎛3 3⎞
⎝1 5⎠
⇒ det(B(5)) = │3 3│
│1 5│ = 3·5−3·1= - 3p
=15−3=12 - 2p
Determinați numărul real a pentru care (B(4)−B(2))·A=aA.
Arată baremul Răspuns: 4
b)
B(4)−B(2) = ⎛2 2⎞ − ⎛ 0 0⎞ = ⎛2 2⎞
⎝0 4⎠ ⎝−2 2⎠ ⎝2 2⎠,
(B(4)−B(2))·A = ⎛4 12⎞ = 4A - 3p
⎝4 12⎠
4A=aA, de unde obținem a=4 - 2p
Determinați numerele reale x pentru care det(A·B(x)−4xI₂)=0.
Arată baremul Răspuns: x=0 sau x=4
c)
A·B(x) = ⎛4x−14 4x−2⎞
⎝4x−14 4x−2⎠,
A·B(x)−4xI₂ = ⎛ −14 4x−2⎞
⎝4x−14 −2⎠,
de unde obținem det(A·B(x)−4xI₂)=−16x(x−4), pentru orice număr real x - 3p
−16x(x−4)=0, de unde obținem x=0 sau x=4 - 2p
Se consideră matricea
A(a) = ⎛ a 1 a+1 ⎞
⎜ 1 a −1 ⎟
⎝ 2 −a 4 ⎠
și sistemul de ecuații
⎧ ax + y + (a + 1)z = a
⎨ x + ay − z = 4
⎩ 2x − ay + 4z = −4,
unde a este număr real.
Arătați că det(A(1)) = −9.
Arată baremul Reguli generale:
1. a)
A(1) = ⎛ 1 1 2 ⎞
⎜ 1 1 −1 ⎟
⎝ 2 −1 4 ⎠
⇒ det(A(1)) = | 1 1 2 |
| 1 1 −1 |
| 2 −1 4 | = - 2p
= 4 − 2 − 2 − 4 − 1 − 4 = −9 - 3p
Determinați mulțimea valorilor reale ale lui a pentru care sistemul are soluție unică.
Arată baremul Răspuns: ℝ \ {−2}
Reguli generale:
1. b)
det(A(a)) = | a 1 a+1 |
| 1 a −1 |
| 2 −a 4 | = −3a − 6, pentru orice număr real a - 2p
det(A(a)) = 0 ⇔ a = −2; sistemul de ecuații are soluție unică ⇔ a ∈ ℝ \ {−2} - 3p
Arătați că, dacă sistemul are soluția unică (x₀, y₀, z₀), atunci x₀ + y₀ + z₀ = 2.
Arată baremul Reguli generale:
1. c)
Adunând ultimele două ecuații ale sistemului, obținem x₀ + z₀ = 0 - 2p
y₀ + z₀ = a, ay₀ − 2z₀ = 4, deci (a + 2)(y₀ − 2) = 0 și, cum a ∈ ℝ \ {−2}, obținem y₀ = 2, deci x₀ + y₀ + z₀ = 2 - 3p
Se consideră matricele
I₃ =
⎛1 0 0⎞
⎜0 1 0⎟
⎝0 0 1⎠
și
A(x) =
⎛x+1 −1 1 ⎞
⎜ 0 x 0 ⎟
⎝ 1 −1 x+1⎠,
unde x este număr real.
Arătați că det(A(1)) = 3.
Arată baremul det(A(1)) =
│2 −1 1│
│0 1 0│
│1 −1 2│
= 2·1·2 + (−1)·0·1 + 0·(−1)·1 − 1·1·1 − (−1)·0·2 − 0·(−1)·2 = - 3p
= 4 + 0 + 0 − 1 − 0 − 0 = 3 - 2p
Determinați numărul real x pentru care A(0)·A(x) = A(0).
Arată baremul Răspuns: -1
A(0) =
⎛1 −1 1⎞
⎜0 0 0⎟
⎝1 −1 1⎠,
A(0)·A(x) =
⎛x+2 −x−2 x+2⎞
⎜ 0 0 0 ⎟
⎝x+2 −x−2 x+2⎠,
pentru orice număr real x - 3p
x = −1 - 2p
Determinați numerele reale a și b pentru care (A(1))⁻¹ = aA(1) + bI₃, unde (A(1))⁻¹ este inversa matricei A(1).
Arată baremul Răspuns: a = −1/3 și b = 4/3
(A(1))⁻¹ = aA(1) + bI₃ ⇔ aA(1)·A(1) + bA(1) = I₃ și
A(1)·A(1) =
⎛5 −4 4⎞
⎜0 1 0⎟
⎝4 −4 5⎠,
de unde obținem
⎛5a+2b −4a−b 4a+b ⎞
⎜ 0 a+b 0 ⎟
⎝ 4a+b −4a−b 5a+2b⎠
=
⎛1 0 0⎞
⎜0 1 0⎟
⎝0 0 1⎠ - 3p
a = −1/3 și b = 4/3 - 2p
Se consideră matricea
A(x) = ⎛ x² 1 ⎞
⎝ x − 1 1 ⎠,
unde x este număr real.
Arătați că det(A(−1)) = 3.
Arată baremul 1. a)
A(−1) = ⎛ 1 1 ⎞
⎝ −2 1 ⎠
⇒ det(A(−1)) = │ 1 1 │
│ −2 1 │ = - 2p
= 1·1 − 1·(−2) = 3 - 3p
Demonstrați că matricea A(x) este inversabilă, pentru orice număr real x.
Arată baremul 1. b)
det(A(x)) = │ x² 1 │
│ x − 1 1 │ = x² − x + 1, pentru orice număr real x - 3p
Cum det(A(x)) ≠ 0 pentru orice număr real x, obținem că matricea A(x) este inversabilă pentru orice număr real x - 2p
Determinați matricea X ∈ M₂(ℝ) pentru care A(1)·X·A(1) = A(2).
Arată baremul Răspuns: X = ⎛ 3 −3 ⎞
⎝ 1 0 ⎠
1. c)
A(1) = ⎛ 1 1 ⎞
⎝ 0 1 ⎠
⇒ (A(1))⁻¹ = ⎛ 1 −1 ⎞
⎝ 0 1 ⎠ - 2p
Cum A(2) = ⎛ 4 1 ⎞
⎝ 1 1 ⎠
și X = (A(1))⁻¹·A(2)·(A(1))⁻¹, obținem
X = ⎛ 3 −3 ⎞
⎝ 1 0 ⎠ - 3p
Se consideră matricele
I₂ = ⎛1 0⎞
⎝0 1⎠,
A = ⎛ 0 1⎞
⎝−1 0⎠
și B(x) = xI₂ + iA, unde x este număr real și i² = −1.
Arătați că det A = 1.
Arată baremul det A = |0 1; −1 0| = 0·0 − 1·(−1) = - 3p
= 0 + 1 = 1 - 2p
Determinați numărul real x pentru care B(3)·B(5) = 8B(x).
Arată baremul Răspuns: 2
B(3)·B(5) = (3I₂ + iA)(5I₂ + iA) = 15I₂ + 8iA + i²A·A = 16I₂ + 8iA = - 3p
= 8(2I₂ + iA) = 8B(2), deci x = 2 - 2p
Determinați perechile (m, n) de numere întregi pentru care matricea B(m) + iB(n) nu este inversabilă.
Arată baremul Răspuns: (m, n) ∈ {(−1, −1), (1, 1)}
B(m) + iB(n) = ⎛m + in i − 1⎞
⎝−i + 1 m + in⎠
⇒ det(B(m) + iB(n)) = (m + in)² − 2i, unde m, n ∈ ℤ - 2p
B(m) + iB(n) nu este inversabilă, deci det(B(m) + iB(n)) = 0 ⇒ m² − n² + 2(mn − 1)i = 0
și, cum m și n sunt numere întregi, obținem perechile (−1, −1) și (1, 1) - 3p
1. Se consideră matricea
A(a) = ⎛ 2a − 1 4a − 4 ⎞
⎝ 1 − a 3 − 2a ⎠,
unde a este număr real.
Arătați că det(A(2)) = 1.
Arată baremul Reguli generale:
1. a)
A(2) = ⎛ 3 4 ⎞
⎝ −1 −1 ⎠
⇒ det(A(2)) = │ 3 4 │
│ −1 −1 │
= 3·(−1) − (−1)·4 = - 3p
= −3 + 4 = 1 - 2p
Demonstrați că A(a)·A(b) = A(a + b − 1), pentru orice numere reale a și b.
Arată baremul Reguli generale:
b)
A(a)·A(b) =
⎛ 2a − 1 4a − 4 ⎞ ⎛ 2b − 1 4b − 4 ⎞
⎝ 1 − a 3 − 2a ⎠ ⎝ 1 − b 3 − 2b ⎠
= ⎛ 2a + 2b − 3 4a + 4b − 8 ⎞
⎝ −a − b + 2 −2a − 2b + 5 ⎠ = - 3p
= ⎛ 2(a + b − 1) − 1 4(a + b − 1) − 4 ⎞
⎝ 1 − (a + b − 1) 3 − 2(a + b − 1) ⎠
= A(a + b − 1), pentru orice numere reale a și b - 2p
Determinați numărul natural n, știind că A(1)·A(2)·A(2²)·A(2³)·A(2⁴) = A(32)·A(−n).
Arată baremul Răspuns: 4
Reguli generale:
c)
A(1)·A(2)·A(2²)·A(2³)·A(2⁴) = A(1 + 2 + 2² + 2³ + 2⁴ − 4) = A(27) - 3p
A(27) = A(32 + (−n) − 1), de unde obținem n = 4 - 2p
Se consideră a un număr real nenul și matricea
A(x) = ⎡1 + 2x 0 −4x⎤
⎢ 0 a 0⎥
⎣ x 0 1 − 2x⎦,
unde x este număr real.
Arătați că det(A(x)) = a, pentru orice număr real x.
Arată baremul 1. a)
det(A(x)) = │1 + 2x 0 −4x│
│ 0 a 0│
│ x 0 1 − 2x│
= a(1 + 2x)(1 − 2x) + 4ax² = - 3p
= a(1 − 4x²) + 4ax² = a, pentru orice număr real x - 2p
Determinați numărul real nenul a astfel încât A(x)·A(y) = A(x + y), pentru orice numere reale x și y.
Arată baremul Răspuns: 1
b)
A(x)·A(y) = ⎡1 + 2(x + y) 0 −4(x + y)⎤
⎢ 0 a² 0⎥
⎣ x + y 0 1 − 2(x + y)⎦,
A(x + y) = ⎡1 + 2(x + y) 0 −4(x + y)⎤
⎢ 0 a 0⎥
⎣ x + y 0 1 − 2(x + y)⎦,
pentru orice numere reale x și y - 3p
A(x)·A(y) = A(x + y) ⇒ a² = a și, cum a un număr real nenul, obținem a = 1 - 2p
Pentru a = 1, determinați matricea X ∈ M₃(ℝ) pentru care A(2)·X = A(3).
Arată baremul Răspuns: X = ⎡3 0 −4⎤
⎢0 1 0⎥
⎣1 0 −1⎦
c)
A(−2)·A(2) = A(0) = I₃, deci A(−2) este inversa matricei A(2) - 2p
X = A(−2)·A(3) ⇒ X = A(1) ⇒
X = ⎡3 0 −4⎤
⎢0 1 0⎥
⎣1 0 −1⎦ - 3p
Se consideră matricea
A(x) = ⎛ x + 2 3 ⎞
⎝ −1 x − 2 ⎠,
unde x este număr real.
Arătați că det(A(0)) = −1.
Arată baremul 1.a)
A(0) = ⎛ 2 3 ⎞
⎝ −1 −2 ⎠
⇒ det(A(0)) = | 2 3 |
| −1 −2 | = 2·(−2) − (−1)·3 = - 3p
= −4 + 3 = −1 - 2p
Determinați mulțimea valorilor reale ale lui x pentru care matricea A(x) este inversabilă.
Arată baremul Răspuns: ℝ ∖ {−1,1}
b)
det(A(x)) = | x + 2 3 |
| −1 x − 2 | = x² − 1, pentru orice număr real x - 2p
Matricea A(x) este inversabilă ⇔ det(A(x)) ≠ 0, deci x ∈ ℝ ∖ {−1,1} - 3p
Se consideră numerele reale a, b și c, astfel încât A(a)·A(b) = A(c). Demonstrați că a² + b² + 2c = 3.
Arată baremul c)
A(a)·A(b) = A(c) ⇔
⎛ ab + 2a + 2b + 1 3a + 3b ⎞ ⎛ c + 2 3 ⎞
⎝ −a − b ab − 2a − 2b + 1 ⎠ = ⎝ −1 c − 2 ⎠
⇔ a + b = 1 și c = ab + 1 - 3p
a² + b² + 2c = a² + b² + 2ab + 2 = (a + b)² + 2 = 1 + 2 = 3 - 2p
Exersează zilnic cu Academos
Aplicația pentru Evaluarea Națională și Bac. În curând pe: